MUGUR ISARESCU NU MAI VREA CREDITE EXOTICE

Banca Nationala continua lupta pentru restringerea consumului si este pregatita sa intervina cu masuri directe daca bancile nu limiteaza creditarea in franci elvetieni.Mugur Isarescu a atentionat ca va folosi„o sabie de otel“ impotriva celor care ii stau in cale.
„Incurajez bancile sa descurajeze creditul in valute exotice“, a declarat joi guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu. Oficialul bancii centrale a amintit ca francul elvetian a fost dintotdeauna o „moneda de refugiu“, de aceea, mai ales in actualul context economic international, exista riscul unei aprecieri masive fata de leu. Isarescu a avertizat ca multe persoane nu cunosc riscurile la care se expun, luind credite in monede cu randamente mai mici in prezent. „Francul elvetian este in mod traditional o moneda de refugiu in care fac plasamente investitorii in perioade tulburi, intarindu-l“, a explicat Isarescu. Intarirea francului fata de leu scumpeste creditele luate in aceasta moneda si sporeste riscurile de nerambursare. „Altfel va trebui sa luam masuri“, a avertizat guvernatorul, fara sa dea detalii.
De altfel, in urmatoarea perioada , romanii trebuie sa se astepte la o majorare a costului creditarii in valuta, in general. Mai ales ca urmare a cresterii nivelului de provizionare solicitat bancilor pentru creditele in moneda straina. „Majorarea provizioanelor pentru creditele in valuta va determina o crestere a costului imprumuturilor, diferit pentru fiecare banca, in functie de portofoliul detinut, dar nu exista riscul imediat ca vreo institutie de credit sa intre pe pierdere“, a explicat guvernatorul. BNR a decis sa majoreze cu doua puncte procentuale provizioanele pentru creditele in valuta acordate clientilor expusi la riscul valutar, incadrate in categoria „standard“, si cu trei puncte pentru imprumuturile din categoriile „in observatie“, „substandard“ si „indoielnice“. Astfel, pentru creditele standard, provizioanele vor reprezenta 7% (cu 2% mai mult) din valoare, pentru cele in observatie - 8%, pentru imprumuturile substandard - 23%, iar in cazul celor indoielnice - 53%, ultimele trei categorii inregistrind o crestere cu trei procente. Creditele in valuta fara garantii sint incadrate direct la categoria „sub observatie“.
Isarescu a fost de acord ca prin masurile directe, de majorare a dobinzilor, dar si cele indirecte, reprezentate de operatiunile de sterilizare, banca centrala va influenta si costul creditelor in lei, care se vor scumpi, dar a amintit ca, in acelasi timp, vor creste si dobinzile platite de banci la depozitele atrase. „Cind vorbim de credite spunem ca se vor scumpi, dar cind se vorbeste de majorarea dobinzilor la depozite, toata lumea isi aminteste ca se erodeaza cistigul cu inflatia. Se uita ca este acelasi principiu si la credite, si la valuta“, a adaugat Isarescu.
Ultimele decizii ale Bancii Nationale vor afecta si piata leasingului. „Problema provizionarii nu este una noua pentru noi. Am inceput sa constituim provizioane inca de anul trecut. Nu stim inca metodologia de calcul, asa ca nu am facut nici o simulare. Cert este insa ca vor creste costurile pentru firmele de leasing. Nu cred ca toate aceste costuri se vor vedea numai in dobinda ceruta clientilor“, ne-a spus Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare, adaugind ca firmele de leasing nu au fost consultate de BNR inainte de a lua aceasta masura. Finantarile in leasing vor fi cu atit mai afectate in contextul in care toate contractele de finantare incheiate in acest sistem sint in euro, avind deci o expunere mai mare.
Principalul mare avantaj al creditului in franci elvetieni, care a explodat in ultima perioada, il constituie dobinda semnificativ mai mica. Exista insa si o serie de riscuri. Creditele in monede exotice, cum ar fi cele in franci elvetieni, prezinta cel putin doua inconveniente. Este vorba, in primul rind, despre raritatea monedei, cu siguranta cei imprumutati trebuind sa accepte pentru rambursarea imprumuturilor cursurile de schimb afisate de banca, ce se pot dovedi, la un moment dat, dezavantajoase si care pot anula avantajul relativ al unei dobinzi mai joase. In al doilea rind, exista pericolul aprecierii considerabile a monedei in cauza sau al majorarii dobinzilor pe piata de referinta, aspecte mult mai imprevizibile decit in cazul euro, de pilda.