03.04.2011 ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNE 3 APRILIE 2011

La ora 10:00 a început, în zona Piaţa Constituţiei, din Capitală, o paradă militară dedicată Jandarmeriei, care astăzi împlineşte 160 de la înfiinţare şi 20 de la reînfiinţare, în 1990.

La parada participă peste 300 de jandarmi din toate structurile Jandarmeriei Române, Garda de Onoare, Detaşamentul de Cavalerie, Muzica Reprezentativă a Jandarmeriei, precum şi tehnica auto din dotarea instituţiei.

De asemenea, cei care merg să asiste la paradă vor avea ocazia să vadă echipamentul de lucru al jandarmilor şi tehnica din dotare.

Şi mâine sunt programate manifestări. Începand cu ora 18:00, în Parcul Cişmigiu din Capitală, Muzica Militară a Jandarmeriei va susţine un concert de promenadă, urmat de retragerea cu torţe a jandarmilor. Traseul de retragere va fi: Parcul Cişmigiu-B-dul Ştirbei Vodă-Calea Victoriei-Piaţa Unirii- Piaţa Constituţiei.
SCURT ISTORIC

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi". Prin această lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga cât o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări şi pedeştri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria execută un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl execută la solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile.

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Astfel, odată cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864 Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente.

Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1665 au constituit principalele documente pe baza cărora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în perioada următoare au fost documentele care au stat la baza elaborării de noi legi şi regulamente.



Perioada 1866-1867 se caracterizează prin transformări în sistemul de apărare al ţării în anii 1868, 1872, 1874 şi 1877, având drept rezultat modernizarea şi pregătirea armatei române, care prin strălucite fapte de arme, în Războiul pentru independenţă al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie, consfinţind independenţa.

Prin organizare, pregătire şi mod de funcţionare, Jandarmeria română în timpul Războiului de independenţă a asigurat poliţia armatei, iar în situaţii deosebite a fost angajată în acţiuni de luptă împreună cu unităţile militare şi chiar independent. Efectivele Jandarmeriei se cifrau la 798 jandarmi (din care 6 ofiţeri).

Pentru faptele de arme din timpul războiului, numeroşi jandarmi au fost decoraţi cu medalia "Apărătorii Independenţei", medalii ruseşti şi medalia "Crucea Trecerii Dunării".



Necesitatea unei forţe specializate puternice a cărei misiune principală să o constituie paza şi ordinea de stat, asigurarea liniştii şi libertăţii cetăţeanului, precum şi a modului de aplicare şi respectare a legilor ţării, au determinat intensificarea acţiunilor factorilor de conducere politică şi militară pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei în întreaga ţară.

Astfel, o primă încercare are loc în 1885, când generalul Radu Mihail, prefectul Poliţiei Bucureştiului a elaborat un proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei în întreaga ţară, dar nu s-a concretizat.