Ex4Me

Totalul afișărilor de pagină

ADSENSE

GOOGLE CĂUTARE PERSONALIZATĂ

căutare personalizată

15 ian. 2012

15.01.2012 MIHAI EMINESCU - 162 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI POET ROMÂN - 15 IANUARIE 2012


Azi de împlinesc

162 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu,

poetul care ar fi meritat sa primeasca premiul Nobel. Sau nu pentru ca Nobelul l-ar fi banalizat. Mihai Eminescu e unul din poeţii mei preferaţi şi aşa o să fie per sempre. Nu ştiu cum Google a omis această dată şi n-a creat un Google Doodle. Cam neadminisibil. In data de 16 ianuarie o sa aiba loc la Cinema Marasti un spectacol special (pentru cei interesati).

De câte ori mă gândesc la poeziile citite şi comentate în liceu mă apucă dorul de orele de limba română

Printre cărţile care mi-au rămas întipărite în minte, legate de comentariile la poeziile lui Eminescu e Sufletul romantic şi visul de Albert Beguin şi cărţile Ioanei Em. Petrescu (critica obligatorie!) ba chiar Kant si Schopenhauer (geniul neinteles, moartea, existenţa, visul, pesimismul, opozitia inger-demon, iubirea, luna, lacul, codrul, vanitats vanitatum omnia vanitas, trecerea ireversibila a timpului-fugit irreparabile tempus – acestea sunt motivele poeziilor sale romantice mai degraba decat temele, care daca bine imi amintesc erau vreo 3: natura, iubirea, moartea etc). Ce bune ar fi fost acum suporturile de curs. Sunt in pivnita, in Sibiu, puse bine. Dar sa amintesc in treacat si despre Luceafarul (altfel nu se poate): la el doamna profesoara a venit cu interpretari jungiene: animus-anima si probabil astea m-au captat, ca-n rest Luceafarul mi s-o parut cel mai cel poate din cauza si ca era cam lung

Comentariile la poezii incepeau cu tema, motive, surse de inspiratie, timp si spatiu, eul liric (traitor, revelator si rostitor) -> diferente: primul, dupa cum sugereaza si numele reprezinta ipostaza celui care traieste sentimentele de iubire, dor, jale; al doilea e cel care ofera o viziune asupra lumii – weltanshauung dominata de acel “mal du siecle”; al treilea e ipostaza lirica a celui care transpune in cuvinte sentimentele si trairile), figuri de stil, tipurile de rima, ritm, hmmm si cam atat, cred. ah + 2-3 citate din critica literare, cine ce mai spune, inserata frumos in comentariu.

Critica literara a fost ok pentru ca m-a ajutat sa vad si alte perspective, sa-mi insusesc anumite idei si conceptii si sa inteleg mult mai bine ideile transmise prin incursiunea intr-un orizont de interpretare care depasea sa spunem, timpul si spatiul poziei propriu-zise si pe baza lor sa pot fi capabila sa interpretez intr-o maniera proprie. La Eminescu, am amintit-o deja ca si critic literar pe Ioana Em. Petrescu. Alti critici: Ion Manolescu, Eugen Simion, Perpessicius si cam atat imi zice memoria. Cu siguranta sunt mai multi.

Şi acum, fragment din:

Epigonii:

“Iară noi? noi, epigonii?… Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!

Şi de-aceea spusa voastră era suntă şi frumoasă,
Căci de minţi era gândită, căci din inimi era scoasă,
Inimi mari, tinere încă, deşi voi sunteţi bătrâni.
S-a întors maşina lumii, cu voi viitorul trece;
Noi suntem iarăşi trecutul, fără inimi, trist şi rece;
Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin!”

DORINTA

“Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben
Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci…

Vom visa un vis ferice,
Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratece izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.”

Sara pe deal, Floare albastra, Oda (in metru antic), Melancolie, Mai am un singur dor, Inger si demon, La steaua sunt niste poezii extraordinare.

Teatru radiofonic (mi-au plăcut mult şi nuvelele scurte dar chintesesenta o constituie tot poeziile dupa parerea mea. Aici puteti asculta:

Cezara

Sarmanul Dionis

Geniu pustiu

Si nu in ultimul rând,

La multi ani, Mihai Eminescu!

Niciun comentariu: