SOLSTIŢIUL DE VARĂ 2010 - 21.06.2010

Luni, 21 iunie, la ora 8 si 45 de minute, longitudinea astronomica a Soarelui este de 90 grade, aflandu-se la 23 de grade si 27 minute distanta unghiulara nord fata de ecuatorul ceresc, el descriind miscarea diurna pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit Tropicul Racului. Este momentul solstitiului de vara, ce marcheaza inceputul verii astronomice, aceasta zi fiind cea mai lunga zi urmata de cea mai scurta noapte a anului.

In emisfera nordica, solstitiul de vara are loc in jurul datei de 21 iunie, respectiv in emisfera sudica, acelasi solstitiu este plasat temporal in jurul datei de 21 decembrie.

Denumirea de solstitiu (”Soarele sta”) este data de faptul ca, la data respectiva, are loc schimbarea gradientului miscarii Soarelui in raport cu declinatiile acestuia. Crepusculul are durata maxima din an, iar la latitudinile ridicate, el se prelungeste toata noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor ”nopti albe”.

Solstitiile reprezinta cele doua momente ale anului cand Soarele se afla la cea mai mare sau cea mai mica inaltime fata de Ecuator.

Tot astăzi, la ora 14:29, soarele intră în zodia Racului.


După această dată, ziua începe să scadă ca durată, până la 21 decembrie, când este marcat solstiţiul de iarnă.


Ce este solstitiul de vara
Pamantul executa atat o miscare anuala de revolutie in jurul Soarelui, cat si o miscare diurna de rotatie in jurul axei polilor terestri. Axa polilor Pamantului nu este constant perpendiculara pe planul orbitei Pamantului. Datorita acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal in decurs de un an, fapt ce genereaza la latitudinile medii inegalitatea zilelor si a noptilor, precum si succesiunea anotimpurilor.

Dupa momentul solstitiului de vara, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de 6 luni, pana la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna. In emisfera sudica a Pamantului fenomenul se deruleaza in sens invers.

Traditia solstitiului de vara
Atotputernicia Soarelui de la solstitiu se celebreaza, la romani, prin focurile de Sanziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Incinsi cu brauri de pelin, oamenii se rotesc in jurul focului, apoi arunca aceste brauri ca sa arda odata cu toate posibilele necazuri care ar fi sa vie.

Din cele mai vechi timpuri, solstitiul de vara a constituit un mare prilej de bucurie si sarbatoare, fiind legat de momentul strangerii recoltei. In timp, Noaptea de Sanziene - cum este denumita in folclorul romanesc - a devenit o serbare populara, cu caracter traditional, ce se desfasoara diferit in functie de tara respectiva si chiar de regiunea respectiva.

Sanzaienele – focurile magice
Traditia si superstitiile au radacini stravechi, fiindca cea mai lunga zi a anului a fost considerata punct de balanta, de rascruce, de schimbare a anului, cand exista un anume moment in care toate stihiile stau in cumpana, o zi a absolutului inscrisa sub semnul focului care este simbolul soarelui.

Pentru aceasta in cinstea ei se aprindeau focuri uriase - replica terestra a soarelui, pe culmile dealurilor. Se credea ca cine va trece prin foc sau va sari peste el in aceasta noapte se va purifica si intregul an care urmeaza va fi aparat de duhurile rele, de boli, de molime si va fi fericit.

Traditia aceasta care exista si acum in tarile Europei Centrale si de Nord dateaza de secole, cu mult inaintea crestinismului.

Vechii celti serbau intre 20 si 23 iunie solstitiul, aducand in acest fel multumiri zeitei Litha care asigura fertilitate, bogatie, putere si ordine. Vechii germani, aprindeau focuri pe munte si rostogoleau la vale roti aprinse care simbolizau soarele si pe zeul lor Wotan, in acelasi timp ele avand rolul sa puna pe fuga spiritele rele.

ORA DE VARĂ 2010 - ROMÂNIA NU VA MAI TRECE LA ORA DE VARĂ

Institutul de Seismologie Interculturala din Bucuresti a anuntat ca obiceiul de a da ceasul cu o ora inainte in ultima saptamana din martie, va fi intrerupt din cauza cutremurului din Chile care a modificat axa pamantului, iar distanta fata de soare a ramas constanta pe toata perioada anului.

Se pare ca seismul cu magnitudinea de 8,8 grade din Chile a deplasat axa pamantului cu cativa metri in spatiu, echivalentul a 45 de minute, ceea ce inseamna ca zilele vor ramane de azi inainte la fel, cu aceeasi dimensiune.

Potrivit cercetatorilor de la NASA, acest incident nu este unul neglijabil si va influenta clima de pe tot globul. "Tarile nordice se vor confrunta cu temperaturi de peste 40 de grade la vara, ceva nemaiintalnit pana acum. In sud-estul Europei vor fi frecvente tsunamiurile si vijeliile cu grindina", a declarat corespondentul roman la NASA, profesorul Vasile Marmureanu, expert in cutremure si boli interculturale.

In Bucuresti, ploaie de meteoriti si ninsori in weekend

Efectele deplasarii axei pamantului sunt puternic resimtite la Bucuresti unde clima s-a schimbat cu 90 de grade. Daca pana mai ieri era cald si soare, spre sfarsitul saptamanii meteorologii au anuntat ninsori si viscole, caderi de meteoriti si supernove. Desi meteoritii si supernovele nu vor fi depasi marimea unui ou, bucurestenii cred ca acest incident este un semn clar ca anul 2012 nu este o fantezie.