Anul 1918 reprezinta în istoria poporului român anul triumfului idealului national, anul încununarii victorioase a lungului sir de lupte si sacrificii umane si materiale pentru faurirea statului national unitar.
Acest proces istoric, desfasurat pe întreg spatiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca si evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei si Munteniei în 1859, proclamarea independentei absolute a tarii de sub dominatia otomana, consfintita pe câmpul de lupta de armata româna în razboiul din 1877-1878, precum si adunarile reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stapânirea straina de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia din 1918. Aceste memorabile momente din 1918 au facut ca jertfa ostasilor români în primul razboi mondial sa nu fi fost zadarnica. Ceea ce la 1600 – prin fapta Viteazului – fusese doar o clipa de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasa realizare a acestui popor. “În aceasta zi – scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l asteptam de veacuri, pentru care am trait întreaga noastra viata nationala, pentru care am muncit si am scris, am luptat si am gândit. A sosit ceasul în care cerem si noi lumii dreptul de a trai pentru noi, dreptul de a nu da nimanui ca robi rodul ostenelilor noastre”.
Organizati în state separate din punct de vedere politic, amenintati mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, cu parti din teritoriul stramosesc – Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea – anexate de cele trei mari imperii, otoman, habsburgic (din 1867 austro-ungar) si rus, românii si-au pastrat dintotdeauna constiinta ca apartin aceluiasi popor, ca au aceiasi geneza. Aceasta constiinta a unitatii de neam a românilor a fost consolidata de permanentele si multiplele relatii politice, militare, economice si culturale între tarile române de-a lungul întregului ev de mijloc. Secolul al XIX-lea – denumit si “secolul nationalitatilor” – a adus în spatiul românesc o noua realitate, cea a natiunii române, în cadrul careia s-a cristalizat constiinta unitatii nationale, a constiintei destinului comun – trecut, prezent si viitor.
Experienta istorica a relevat cu tarie faptul ca unitatea politica era singura cale de rezistenta în fata presiunilor concentrice covârsitoare ale marilor puteri vecine, ca doar ea putea asigura supravietuirea fiintei etnice romanesti si evolutia nestingherita pe coordonatele progresului. Caracteristica ideologiei generatiei pasoptiste – cea care a pus bazele statului român modern – si a practicii politice românesti a constat în afirmarea permanenta a unei optiuni fundamentale: refacerea unitatii de stat pe pamântul vechii Dacii. În adâncul inimii fiecarui român – scria Nicolae Balcescu – era întiparita credinta ca “mântuirea de orice domnire straina” nu se putea realiza decât “prin unitatea nationala”.
Desavârsirea unitatii nationale a românilor la sfârsitul primei conflagratii mondiale trebuie înteleasa ca o fireasca împlinire ca o necesitate istorica impusa de evolutia statului national si de necesitatea desavârsirii sale si nu ca urmare a efortului militar al României. Nu primul razboi mondial a creat România Mare; el a fost doar ocazia. România a intrat în razboi pentru eliberarea provinciilor asuprite si pentru întregirea tarii, idealul Unirii afirmându-se intens prin eforturi, jertfe si eroism pe câmpurile de lupta din Transilvania si Dobrogea, de pe Valea Jiului si de pe Arges, ca si pe cele de la Marasti, Marasesti, si Oituz. Nu o victorie militara a stat la temelia statului national român, ci actul de vointa al natiunii române. Sacrificiile ei în campania anilor 1916 si 1917 au fost rasplatite de izbânda idealului national, în conditiile prabusirii autocratiei tariste, urmata de instaurarea regimului comunist si a destramarii monarhiei austro-ungare, precum si al afirmarii dreptului popoarelor la autodeterminare pe baza principiului nationalitatilor.
Cei dintâi care au pus în aplicare dreptul la autodeterminare au fost românii dintre Prut si Nistru. Primul pas a fost facut la 21 noiembrie/4 decembrie 1917 când Sfatul Tarii a proclamat “Republica Democratica Moldoveneasca” – urmat de cel din 24 ianuarie/6 februarie 1918 când s-a adoptat declaratia de independenta. Încununarea acestor actiuni s-a împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Tarii de la Chisinau, ales prin vot universal, direct, egal si secret a decis cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldovenesti (Basarabia) “în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunare si Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldave”.
Armata româna care, la începutul anului 1918, intrase în Basarabia nu a exercitat nici un fel de presiune asupra membrilor Sfatului Tarii si n-a instalat un regim de dictatura militara. Ea a fost chemata numai pentru restabilirea ordinii si a linistei, pentru protejarea regimului legal constituit al Republicii Moldovenesti, pentru paza depozitelor militare de alimente si armament românesti – create acolo în timpul refugiului în Moldova – si a cailor de comunicatii. Prezenta militara româneasca a reusit sa împiedice actiunile bolsevicilor, ce urmareau instaurarea puterii sovietice în Basarabia.
Acelasi rol de protectie l-au îndeplinit si trupele române intrate în Bucovina la cererea Consiliului National Român, ca urmare a dezordinilor provocate de retragerea unitatilor militare austriece si a bandelor de ucraineni, împiedicând totodata intentiile Consiliului National Ucrainean de a alipi nordul Bucovinei la Ucraina. Interventia armatei române s-a facut dupa ce Constituanta – adunare din 14/27 octombrie 1918 – a decis “unirea Bucovinei integrale cu celelalte tari românesti într-un stat national independent, în deplina solidaritate cu românii din Transilvania si Ungaria”.
La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunarii Nationale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România, aclamat de o impresionanta adunare populara, încununa celelalte acte de unire de la Chisinau (27 martie/9 aprilie 1918) si Cernauti (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia si Bucovina reveneau în hotarele României. Aceasta Românie, în granitele sale firesti, s-a facut de la sine, peste îndoielile si erorile clasei politice, ajutata ce-i drept si de un nemarginit noroc” – datorat destramarii concomitente a celor doua imperii rus si austro-ungar ce înglobau ambele teritorii românesti, dupa cum scria unul dintre artizanii Unirii ei, generalul Radu R. Rosetti. Adunarile reprezentative si organele lor – Sfatul Tarii, Consiliul National Român din Bucovina, Consiliul National Român Central – prin hotarârile lor liber consimtite au exprimat nazuintele poporului român înfaptuind unirea provinciilor românesti cu patria mama într-un cadru democratic, prin acte de vointa liber exprimata, pe teritoriu românesc, înainte ca pacea sa puna capat formal – prin tratate internationale – primului razboi mondial.
Înfaptuirea statului national a permis natiunii române sa-si puna în valoare energiile, capacitatile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltarii stiintei, învatamântului si culturii. Evoluând în cadrul regimului de democratie parlamentara, România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria unei vieti moderne, aducându-si pe plan international o contributie substantiala la opera de pace si securitate.
“…Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [...]
Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...]
Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional.[...]
O necesitate istorică – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional
30 nov. 2012
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE - 01.12.2012
1 dec. 2011
FC VASLUI - LAZIO ROMA LIVE - 01.12.2011
FC Vaslui
va juca un meci de care depinde viitorul său european în acest sezon. Moldovenii vor primi vizita celor de laLazio
, iar o victorie le va asigura calificarea în primăvara europeană.Un lucru interesant este acela că antrenorul lui
FC Vaslui
, Viorel Hizo, deţine un record de invincibilitate pe teren propriu în competiţiile europene: 20 de meciuri ca gazdă a avut Hizo în care nu a pierdut niciodatăScorul final al partidei dintre FC Vaslui si Lazio a fost 0-0. La pauză , tabela de marcaj a moldovenilor , arăta scorul de 0-0.
IATĂ CUM A DECURS PARTIDA :
MINUTUL 90+3 : Final de meci . Vasluiul remizează acasă cu Lazio MINUTUL 90 - SCHIMBARE LA VASLUI! Iese Temwanjera, intră Yerro Belo.
MINUTUL 87 - SCHIMBARE LA LAZIO! Iese Konko, intră Kozak.
MINUTUL 85 - GALBEN PENTRU VASLUI! Jovanovic este cel avertizat!
MINUTUL 84 - Temwanjera trimite cu capul în bara exterioară după o centrare a lui Adailton. Vasluiul rămâne în meci.
MINUTUL 83 - Rocchi şutează din cădere puţin pe lângă poartă. Lazio impune un ritm infernal în acest final de meci.
MINUTUL 80 - Lazio domină şi împinge mult jocul spre poarta lui Cerniauskas. Vasluiul rezistă!
MINUTUL 74 - OCAZIE LAZIO! Sculli reia puţin peste poartă din 7 metri, după o centrare a lui Klose. Vasluiul a avut noroc.
MINUTUL 71 - SCHIMBARE LA LAZIO! Iese Cisse, intră Rocchi.
MINUTUL 71 - SCHIMBARE LA VASLUI! Iese Gladstone, intră Zmeu.
MINUTUL 70 - Temwanjera înscrie din centrarea lui Sânmărtean, dar africanul era în offside. Faza a animat şi mai mult tribunele, iar vasluienii încep să creadă că pot obţine mai mult de un punct din acest meci.
MINUTUL 65 - GALBEN LAZIO! Radu Ştefan este avertizat!
MINUTUL 61- OCAZIE VASLUI! Lovitura liberă de la 20 de metri lateral dreapta a lui Adailton este deviată de zid în corner.
MINUTUL 60 - SCHIMBARE LA LAZIO! Iese Lulic, intră Sculli.
MINUTUL 59 - Adailton trimite o lovitură liberă puţin pe lângă poartă.
MINUTUL 58 - SCHIMBARE LA VASLUI! Iese Buhăescu, intră Jovanovic.
MINUTUL 55 - Meciul rămâne echilibrat. Vasliul şi Lazio îşi împart perioadele de dominare.
MINUTUL 46 - Începe repriza secundă. În celălalt meci din grupă Sporting conduce cu 1-0 pe FC Zurich.
MINUTUL 45+1 - Vasluiul încheie în atac o primă repriză în care a fost egală în joc cu echipa de pe locul al 4-lea în campionatul Italiei.
MINUTUL 45 - Buhăescu găseşte culoar în 15 metri, dar şutează mult peste poartă din colţul careului.
MINUTUL 42 - OCAZIE VASLUI! Gladstone reia din 5 metri în urma unei lovituri libere, dar Marchetti respinge în corner.
MINUTUL 32 - GALBEN PENTRU VASLUI! Gladstone este avertizat!
MINUTUL 31 - OCAZIE VASLUI! Temwanjera reia spectaculos, din foarfecă laterală, de la 12 metri, dar portarul italian respinge.
MINUTUL 30 - Ritmul meciului a scăzut din intensitate. FC Vaslui ţine piept cu brio formaţiei italiene.
MINUTUL 26 - GALBEN PENTRU LAZIO! Hernanes vede avertizarea!
MINUTUL 22 - GALBEN PENTRU VASLUI! Papp este şi el avertizat!
MINUTUL 20 - GALBEN PENTRU VASLUI! Temwanjera este avertizat!
MINUTUL 15 - Vasluiul stă de 3 minute în jumătatea lazială. Un corner respins cu greu de fundaşii italieni este urmat de un şut periculos, din 20 de metri, al fundaşului Farkas. Mingea trece însă peste poarta lui Marchetti.
MINUTUL 13 - Sânmărtean ia o acţiune pe cont propriu şi trimite un şut puţin pe lângă poartă de la 25 de metri.
MINUTUL 11 - OCAZIE LAZIO! Cerniauskas scoate excepţional din faţa unui Klose liber în 6 metri.
MINUTUL 8 - Lazio obţine a doua lovitură liberă din apropierea careului vasluian. Moldovenii resping. Italienii domină acest început de meci.
MINUTUL 1 - Meciul a început! O victorie ar însemna calificarea Vasluiului în primăvara europeană.
FC VASLUI - LAZIO ROMA SCOR FINAL 0-0 - 01.12.2011
FC Vaslui
va juca un meci de care depinde viitorul său european în acest sezon. Moldovenii vor primi vizita celor de laLazio
, iar o victorie le va asigura calificarea în primăvara europeană.Un lucru interesant este acela că antrenorul lui
FC Vaslui
, Viorel Hizo, deţine un record de invincibilitate pe teren propriu în competiţiile europene: 20 de meciuri ca gazdă a avut Hizo în care nu a pierdut niciodatăScorul final al partidei dintre FC Vaslui si Lazio a fost 0-0. La pauză , tabela de marcaj a moldovenilor , arăta scorul de 0-0.
IATĂ CUM A DECURS PARTIDA :
MINUTUL 90+3 : Final de meci . Vasluiul remizează acasă cu Lazio MINUTUL 90 - SCHIMBARE LA VASLUI! Iese Temwanjera, intră Yerro Belo.
MINUTUL 87 - SCHIMBARE LA LAZIO! Iese Konko, intră Kozak.
MINUTUL 85 - GALBEN PENTRU VASLUI! Jovanovic este cel avertizat!
MINUTUL 84 - Temwanjera trimite cu capul în bara exterioară după o centrare a lui Adailton. Vasluiul rămâne în meci.
MINUTUL 83 - Rocchi şutează din cădere puţin pe lângă poartă. Lazio impune un ritm infernal în acest final de meci.
MINUTUL 80 - Lazio domină şi împinge mult jocul spre poarta lui Cerniauskas. Vasluiul rezistă!
MINUTUL 74 - OCAZIE LAZIO! Sculli reia puţin peste poartă din 7 metri, după o centrare a lui Klose. Vasluiul a avut noroc.
MINUTUL 71 - SCHIMBARE LA LAZIO! Iese Cisse, intră Rocchi.
MINUTUL 71 - SCHIMBARE LA VASLUI! Iese Gladstone, intră Zmeu.
MINUTUL 70 - Temwanjera înscrie din centrarea lui Sânmărtean, dar africanul era în offside. Faza a animat şi mai mult tribunele, iar vasluienii încep să creadă că pot obţine mai mult de un punct din acest meci.
MINUTUL 65 - GALBEN LAZIO! Radu Ştefan este avertizat!
MINUTUL 61- OCAZIE VASLUI! Lovitura liberă de la 20 de metri lateral dreapta a lui Adailton este deviată de zid în corner.
MINUTUL 60 - SCHIMBARE LA LAZIO! Iese Lulic, intră Sculli.
MINUTUL 59 - Adailton trimite o lovitură liberă puţin pe lângă poartă.
MINUTUL 58 - SCHIMBARE LA VASLUI! Iese Buhăescu, intră Jovanovic.
MINUTUL 55 - Meciul rămâne echilibrat. Vasliul şi Lazio îşi împart perioadele de dominare.
MINUTUL 46 - Începe repriza secundă. În celălalt meci din grupă Sporting conduce cu 1-0 pe FC Zurich.
MINUTUL 45+1 - Vasluiul încheie în atac o primă repriză în care a fost egală în joc cu echipa de pe locul al 4-lea în campionatul Italiei.
MINUTUL 45 - Buhăescu găseşte culoar în 15 metri, dar şutează mult peste poartă din colţul careului.
MINUTUL 42 - OCAZIE VASLUI! Gladstone reia din 5 metri în urma unei lovituri libere, dar Marchetti respinge în corner.
MINUTUL 32 - GALBEN PENTRU VASLUI! Gladstone este avertizat!
MINUTUL 31 - OCAZIE VASLUI! Temwanjera reia spectaculos, din foarfecă laterală, de la 12 metri, dar portarul italian respinge.
MINUTUL 30 - Ritmul meciului a scăzut din intensitate. FC Vaslui ţine piept cu brio formaţiei italiene.
MINUTUL 26 - GALBEN PENTRU LAZIO! Hernanes vede avertizarea!
MINUTUL 22 - GALBEN PENTRU VASLUI! Papp este şi el avertizat!
MINUTUL 20 - GALBEN PENTRU VASLUI! Temwanjera este avertizat!
MINUTUL 15 - Vasluiul stă de 3 minute în jumătatea lazială. Un corner respins cu greu de fundaşii italieni este urmat de un şut periculos, din 20 de metri, al fundaşului Farkas. Mingea trece însă peste poarta lui Marchetti.
MINUTUL 13 - Sânmărtean ia o acţiune pe cont propriu şi trimite un şut puţin pe lângă poartă de la 25 de metri.
MINUTUL 11 - OCAZIE LAZIO! Cerniauskas scoate excepţional din faţa unui Klose liber în 6 metri.
MINUTUL 8 - Lazio obţine a doua lovitură liberă din apropierea careului vasluian. Moldovenii resping. Italienii domină acest început de meci.
MINUTUL 1 - Meciul a început! O victorie ar însemna calificarea Vasluiului în primăvara europeană.
SHALKE - STEAUA LIVE - SCOR FINAL 2-1 - 01.12.2011
Steaua
încearcă miracolul contra luiSchalke 04
în cea mai importantă partidă a "roş-albaştrilor" din acest final de an.Dacă înving, iar Maccabi Haifa se împiedică în Cipru, contra lui AEK Larnaca, steliştii sînt favoriţi la calificare în primăvara europană.
În partida tur, din prima etapă a grupelor, Steaua şi Schalke au remizat la Cluj, scor 0-0.
Scorul final al partidei dintre Shalke 04 si Steaua a fost 2-1. La pauză , tabela de marcaj a stadionului german arăta scorul de 1-1.
IATĂ CUM A DECURS PARTIDA :
Minutul 90+3 : Fluier final Shalke bate Steaua cu 2-1. Minutul 90+2: Marica cere din nou penalty insa este refuzat de arbitru.
Minutul 88: Ultima schimbare si la Steaua. Iese Mihai Costea, intra Iulian Rosu.
Minutul 86: Marica cere penalty dupa o cadere in careu insa arbitrul lasa jocul sa continue.
Minutul 83: Ultima schimbare la nemti. Marica ii ia locul lui Schalke.
Minutul 78: Schimbare la Schalke. Mortiz intra in locul lui Holtby.
Minutul 72: Prepelita stuteaza de la 25 de metri pe langa poarta stelei.
Minutul 68: Dubla schimbare la Steaua. Prepelita si Nikolic intra in locul lui Latovlevic si Rusescu.
Minutul 67: Mihai Costea este aproape de egalare insa portarul lui Schalke retine fara probleme.
Minutul 64: Schimbare la Schalke. Draxler il inlocuieste pe Baumjohan.
Minutul 62: Bicfalvi scuteaza putin peste poarta lui Schalke.
Minutul 56: Goooool Schalke! Raul ii aduc epe nemti in avantaj dupa o eroare in defensiva stelei.
Minutul 53: Tatarusanu l-a blocat excelent pe Huntelaar dupa o faza periculoasa a nemtilor.
Minutul 51: Veste buna pentru Steaua. Aek Larnaca conduce cu 2-0 pe Maccabi.
#Minutul 47: Jones vede primul cartonas galben dupa o intrare din spate asupra lui Brandan.
Minutul 46: Incepe repriza secunda.
Minutul 45: Pauza in Germania. Schalke -Steaua 1-1
Minutul 43: Mihai Costea iroseste o ocazie mare pentru Steaua dupa ce rateaza preluarea in careul nemtilor.
Minutul 38: Steaua a echilibrat meciul. Schalke nu a mai ajuns de minute buna la poarta elevilor lui Ilie Stan.
Minutul 33: Gooooooooool Steaua! Raul Rusescu egaleaza cu o executie senzationala de la 14 metri.
Minutul 30: Tatarusanu scoate excelent in corner dupa ce a ramas singur cu Huntelaar.
Minutul 24: Goooooool Schalke! Papadopoulos deschide scorul cu o lovitura de cap dupa un corner.
Minutul 18: Presiune imensa la poarta stelei. Jurado suteaza peste poarta de la 16 metri.
Minutul 14: În celălalt meci al grupei, AEK Larnaca conduce cu 1-0 în jocul cu Maccabi Haifa.
Minutul 12: Schalke trece din nou pe langa deschiderea scorului dupa o iesire eronata a lui Tatarusanu.
Minutul 9: Raul rateaza o noua ocazie pentru Schalke dupa un corner.
Minutul 7: O nouă acţiune importantă pentru Steaua, încheiată însă cu un şut dezamăgitor al lui Mihai Costea, de la marginea careului mare.
Minutul 5: La faza imediat următoare, Schalke trece şi ea pe lângă deschiderea scorului. Huntelaar primeşte singur în centrul careului, trage însă pe centru şi Tătăruşanu prinde.
Minutul 3: Tanase iroseste o ocazie uriasa pentru Steaua dupa ce a ratat preluarea.
Minutul 1: Incepe meciul.
Echipele de start:
Schalke: Unnerstall - Hoger, Papadopoulos, Matip, Fuchs - Baumjohann, Jones, Holtby, Jurado - Raul, Huntelaar
Steaua: Tătăruşanu - Martinovici, Iliev, Geraldo, Latovlevici - Bicfalvi, Bourceanu, Brandan - M. Costea, Rusescu, Cr. Tănase
SHALKE 04 - STEAUA SCOR FINAL 2-1 - 01.12.2011
Steaua
încearcă miracolul contra luiSchalke 04
în cea mai importantă partidă a "roş-albaştrilor" din acest final de an.Dacă înving, iar Maccabi Haifa se împiedică în Cipru, contra lui AEK Larnaca, steliştii sînt favoriţi la calificare în primăvara europană.
În partida tur, din prima etapă a grupelor, Steaua şi Schalke au remizat la Cluj, scor 0-0.
Scorul final al partidei dintre Shalke 04 si Steaua a fost 2-1. La pauză , tabela de marcaj a stadionului german arăta scorul de 1-1.
IATĂ CUM A DECURS PARTIDA :
Minutul 90+3 : Fluier final Shalke bate Steaua cu 2-1. Minutul 90+2: Marica cere din nou penalty insa este refuzat de arbitru.
Minutul 88: Ultima schimbare si la Steaua. Iese Mihai Costea, intra Iulian Rosu.
Minutul 86: Marica cere penalty dupa o cadere in careu insa arbitrul lasa jocul sa continue.
Minutul 83: Ultima schimbare la nemti. Marica ii ia locul lui Schalke.
Minutul 78: Schimbare la Schalke. Mortiz intra in locul lui Holtby.
Minutul 72: Prepelita stuteaza de la 25 de metri pe langa poarta stelei.
Minutul 68: Dubla schimbare la Steaua. Prepelita si Nikolic intra in locul lui Latovlevic si Rusescu.
Minutul 67: Mihai Costea este aproape de egalare insa portarul lui Schalke retine fara probleme.
Minutul 64: Schimbare la Schalke. Draxler il inlocuieste pe Baumjohan.
Minutul 62: Bicfalvi scuteaza putin peste poarta lui Schalke.
Minutul 56: Goooool Schalke! Raul ii aduc epe nemti in avantaj dupa o eroare in defensiva stelei.
Minutul 53: Tatarusanu l-a blocat excelent pe Huntelaar dupa o faza periculoasa a nemtilor.
Minutul 51: Veste buna pentru Steaua. Aek Larnaca conduce cu 2-0 pe Maccabi.
#Minutul 47: Jones vede primul cartonas galben dupa o intrare din spate asupra lui Brandan.
Minutul 46: Incepe repriza secunda.
Minutul 45: Pauza in Germania. Schalke -Steaua 1-1
Minutul 43: Mihai Costea iroseste o ocazie mare pentru Steaua dupa ce rateaza preluarea in careul nemtilor.
Minutul 38: Steaua a echilibrat meciul. Schalke nu a mai ajuns de minute buna la poarta elevilor lui Ilie Stan.
Minutul 33: Gooooooooool Steaua! Raul Rusescu egaleaza cu o executie senzationala de la 14 metri.
Minutul 30: Tatarusanu scoate excelent in corner dupa ce a ramas singur cu Huntelaar.
Minutul 24: Goooooool Schalke! Papadopoulos deschide scorul cu o lovitura de cap dupa un corner.
Minutul 18: Presiune imensa la poarta stelei. Jurado suteaza peste poarta de la 16 metri.
Minutul 14: În celălalt meci al grupei, AEK Larnaca conduce cu 1-0 în jocul cu Maccabi Haifa.
Minutul 12: Schalke trece din nou pe langa deschiderea scorului dupa o iesire eronata a lui Tatarusanu.
Minutul 9: Raul rateaza o noua ocazie pentru Schalke dupa un corner.
Minutul 7: O nouă acţiune importantă pentru Steaua, încheiată însă cu un şut dezamăgitor al lui Mihai Costea, de la marginea careului mare.
Minutul 5: La faza imediat următoare, Schalke trece şi ea pe lângă deschiderea scorului. Huntelaar primeşte singur în centrul careului, trage însă pe centru şi Tătăruşanu prinde.
Minutul 3: Tanase iroseste o ocazie uriasa pentru Steaua dupa ce a ratat preluarea.
Minutul 1: Incepe meciul.
Echipele de start:
Schalke: Unnerstall - Hoger, Papadopoulos, Matip, Fuchs - Baumjohann, Jones, Holtby, Jurado - Raul, Huntelaar
Steaua: Tătăruşanu - Martinovici, Iliev, Geraldo, Latovlevici - Bicfalvi, Bourceanu, Brandan - M. Costea, Rusescu, Cr. Tănase
BĂSESCU ŞI BOC HUIDUIŢI PE 1 DECEMBRIE 2011 - ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Traian Basescu a facut o baie de multime la Arcul de Triumf, dupa incheierea paradei militare de Ziua Nationala a Romaniei, la care a asistat. Majoritatea cetatenilor i-au urat presedintelui "La multi ani!" si sanatate.
In schimb, un barbat i-a strigat "Rusine! Rusine!", iar presedintele a raspuns: "Asa e! Si rusine, si bine, si de toate". Seful statului a fost huiduit de barbatul respectiv si de alte cateva persoane din jurul acestuia, care i-au strigat "Tradatorule!".
Pe de alta parte, cand premierul Emil Boc a vrut sa depuna o coroana de flori la statuia lui Mihai Viteazul a fost huiduit de mai multe persoane din multime, acestea strigand si "Hotii".
In paralel, cateva zeci de membri ai PDL au incercat sa acopere huiduielile, strigand "Romania, Romania", iar unii dintre acestia s-au indreptat spre cei care huiduiau, spunandu-le sa inceteze.
SE PARE CĂ , TRADIŢIONALA FASOLE CU CIOLAN , NU LE VA PRII CELOR DOI POLITICIENI , BA CHIAR "LE VA CĂDEA GREU" LA STOMAC.
VIDEO : PARADA MILITARĂ 1 DECEMBRIE 2011 - 01.12.2011 - ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
Peste 1.300 de militari din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Protectie si Paza vor participa
joi 01.12.2010
, de la ora 11.00, laparada militara
organizata cu ocaziaZilei Nationale a Romaniei
.Tot in Bucuresti va avea loc joi, de la ora 14.00, la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol I, o ceremonie militara de depunere de coroane si jerbe de flori.
Militarii romani aflati in misiune in teatrele de operatii vor participa si ei la manifestari dedicate Zilei Nationale a Romaniei. De asemenea, drapelul national va fi arborat in toate institutiile militare din tara, iar la bordul navelor maritime si fluviale militare se va ridica Marele Pavoaz.
Militari din garnizoanele din toata tara vor defila pe sub Arcul de Triumf
Comandantul paradei este generalul-maior Ion Palsoiu, loctiitorul sefului Statului Major al Fortelor Terestre. Generalul Palsoiu a fost primul comandant al "Scorpionilor Rosii" (militarii Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab") care au participat la misiuni in Irak si Afganistan.
In cadrul paradei, vor defila si militari de la Batalionul 2 Infanterie "Calugareni", Batalionul 30 Vanatori de Munte "Dragoslavele", Batalionul 60 Parasutisti "Baneasa-Otopeni", Brigada 1 Rachete Sol-Aer "General Nicolae Dascalescu" si Batalionul 307 Infanterie Marina,
Pe sub Arcul de Triumf vor trece si studentii Academiei Tehnice Militare, Academiei Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu", Academiei Fortelor Aeriene "Henri Coanda", Academiei Navale "Mircea cel Batran" si elevii Colegiului Militar Liceal "Dimitri Cantemir".
Avioanele MIG 21 Lancer, transportorul Piranha si masinile de lupta Humvee, prezente la parada
La parada organizata de 1 Decembrie
, spectatorii vor putea admira si tehnica militara de care dispune, in prezent, Armata Romana. Astfel, zona va fi survolata de elicoptere IAR 330 Puma Socat de la Baza 90 Transport Aerian, avionul de transport C-130 Hercules, aeronava AN-30 si AN-26, avionul IAR-99 Soim, trei formatii a cate trei avioane MIG 21 Lancer si elicopterul IAR Puma Naval 142.De asemenea,
pe sub Arcul de Triumf
vor trece masinile de lupta Humvee M-1113, autovehiculele blindate URO Vamtac, transportorul de trupe Piranha III C, masina de lupta a infanteriei 84 M "Jderul", transportorul amfibiu blindat B 33 "Zimbrul", tancul TR 85 M1 "Bizonul", sistemul de artilerie LAROM, complexul antiaerian tractat 2 x 35 mm "OERLIKON", complexul antiaerian autopropulsat "Ghepard", autostatiile radio HARRIS sau sistemul de rachete sol-aer cu baza la sol HAWK.Parada
se va incheia cu defilarea detasamentul Regimentului 30 Garda "Mihai Viteazul", in timp ce fondul sonor va fi asigurat de muzica reprezentativa a Ministerului Apararii.Circulatia va fi blocata intre 9.00 si 14.00 in zona Arcului de Triumf
Circulatia masinilor pe 1 decembrie
, in zona adiacenta Arcului de Triumf, se va face dupa cum urmeaza: intre orele 5.00 si 07.00 se vor inchide segmentul central si banda I ale soselei Kiseleff (intre Piata Presei si Arcul de Triumf).Intre orele 09.00 si 15.00 traficul va fi inchis total pe soseaua Kiseleff si strazile adiacente (intre Piata Presei, Arcul de Triumf si Piata Victoriei), strada A.Constantinescu (intre Arcul de Triumf si bulevardul Marasti), bulevardul Maresal Averescu (intre Arcul de Triumf si bulevardul Marasti), bulevardul General Constantin Prezan (intre Arcul de Triumf si Piata Charles de Gaulle).
Intre aceste ore, circulatia va fi restrictionata temporar pe bulevardul Poligrafiei, bulevardul Marasti si strada Arhitect Ion Mincu, informeaza MApN .
VIDEO DE LA PARADA MILITARĂ DIN 1 DECEMBRIE 2011 - 01.12.2011 - ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI :
LOTO 6/49 1 DECEMBRIE 2011 - LOTO 5/40 , JOCKER - 01.12.2011
Numerele loto 6/49
din1 decembrie 2011
, extragerealoto 5/40
, tragereajocker
, extragereanoroc
,noroc plus
şisuper noroc
dejoi 01.12.2011
, jocuri la careLoteria Română
înregistrează următoarele reporturi :La
loto 6/49
, la categoria I avem un report in valoare de 1.580.792,80 lei .La
noroc
se înregistrează reporturi la categoriile a-III-a (21.178,80 lei) , n+3 (598.092,01 lei) şi n-3 (1.390.828,23 lei).La
loto 5/40
avem report la categoria a-II-a (20.378,24 lei) .La
super noroc
se reportează premiul de la categoria I (4.802,59 lei) .La extragerea
jocker
avem report la categoriile I (1.176.031,75 lei) şi a-II-a (146.169,00 lei).La tragerea
noroc plus
se înregistrează report la categoria I (10.968,27 lei) si la categoria a-II-a (28.078,76 lei) .Iată numerele extrase de
LOTERIA ROMÂNĂ
la jocurileloto 6/49
,loto 5/40
şijocker
de astăzi , joi1 decembrie 2011
,01.12.2011
:LOTO 6/49 - 01.12.2011
: 25 , 3 , 14 , 36 , 46 , 2 .NOROC - 01.12.2011
: 2869808 .LOTO 5/40 - 01.12.2011
: 30 , 22 , 26 , 29 , 5 , 15 .SUPER NOROC - 01.12.2011
: 690154 .JOCKER - 01.12.2011
:5 , 13 , 24 , 20 , 32 , 31 .NOROC PLUS - 01.12.2011
: 017751 .Extragerile
loto 6/49
,noroc
,loto 5/40
,super noroc
,jocker
şinoroc plus
vor avea locjoi 01.12.2011
începând cu ora 17:45 în cadrul emisiuniiLOZUL CEL MARE
difuzată pe programul TVR 1 .Omologarea rezultatelor loto 6/49 , noroc , loto 5/40 , super noroc , jocker şi noroc plus
va fi difuzatăjoi 01.12.2011
pe TVR 1 în cadrul jurnalului de ştiri de la ora 20:00 iarnumerele caştigătoare loto
vor fi afişate pe site-ul Loteriei Române www.loto.ro sau pe pagina de facebook intitulată LOZUL CEL MARE .Următoarea extragere loto 6/49 , noroc , loto 5/40 , super noroc , jocker şi noroc plus va avea loc duminică 4 decembrie 2011 , 04.12.2011. Numerele loto 6/49 din 01.12.2011 , loto 5/40 din 1 decembrie 2011 şi jocker din 01.12.2011 le veţi găsi pe acest site imediat după extragere.
MULT NOROC TUTUROR JUCĂTORILOR LOTO 6/49 , LOTO 5/40 ŞI JOCKER !
LOTO 01.12.2011 - LOTO 6/49 , NOROC , LOTO 5/40 , SUPER NOROC , JOCKER , NOROC PLUS - JOI 1 DECEMBRIE 2011
Numerele loto 6/49
din1 decembrie 2011
, extragerealoto 5/40
, tragereajocker
, extragereanoroc
,noroc plus
şisuper noroc
dejoi 01.12.2011
, jocuri la careLoteria Română
înregistrează următoarele reporturi :La
loto 6/49
, la categoria I avem un report in valoare de 1.580.792,80 lei .La
noroc
se înregistrează reporturi la categoriile a-III-a (21.178,80 lei) , n+3 (598.092,01 lei) şi n-3 (1.390.828,23 lei).La
loto 5/40
avem report la categoria a-II-a (20.378,24 lei) .La
super noroc
se reportează premiul de la categoria I (4.802,59 lei) .La extragerea
jocker
avem report la categoriile I (1.176.031,75 lei) şi a-II-a (146.169,00 lei).La tragerea
noroc plus
se înregistrează report la categoria I (10.968,27 lei) si la categoria a-II-a (28.078,76 lei) .Iată numerele extrase de
LOTERIA ROMÂNĂ
la jocurileloto 6/49
,loto 5/40
şijocker
de astăzi , joi1 decembrie 2011
,01.12.2011
:LOTO 6/49 - 01.12.2011
: 25 , 3 , 14 , 36 , 46 , 2 .NOROC - 01.12.2011
: 2869808 .LOTO 5/40 - 01.12.2011
: 30 , 22 , 26 , 29 , 5 , 15 .SUPER NOROC - 01.12.2011
: 690154 .JOCKER - 01.12.2011
:5 , 13 , 24 , 20 , 32 , 31 .NOROC PLUS - 01.12.2011
: 017751 .Extragerile
loto 6/49
,noroc
,loto 5/40
,super noroc
,jocker
şinoroc plus
vor avea locjoi 01.12.2011
începând cu ora 17:45 în cadrul emisiuniiLOZUL CEL MARE
difuzată pe programul TVR 1 .Omologarea rezultatelor loto 6/49 , noroc , loto 5/40 , super noroc , jocker şi noroc plus
va fi difuzatăjoi 01.12.2011
pe TVR 1 în cadrul jurnalului de ştiri de la ora 20:00 iarnumerele caştigătoare loto
vor fi afişate pe site-ul Loteriei Române www.loto.ro sau pe pagina de facebook intitulată LOZUL CEL MARE .Următoarea extragere loto 6/49 , noroc , loto 5/40 , super noroc , jocker şi noroc plus va avea loc duminică 4 decembrie 2011 , 04.12.2011. Numerele loto 6/49 din 01.12.2011 , loto 5/40 din 1 decembrie 2011 şi jocker din 01.12.2011 le veţi găsi pe acest site imediat după extragere.
MULT NOROC TUTUROR JUCĂTORILOR LOTO 6/49 , LOTO 5/40 ŞI JOCKER !
30 nov. 2011
ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE - 01.12.2011
Anul 1918 reprezinta în istoria poporului român anul triumfului idealului national, anul încununarii victorioase a lungului sir de lupte si sacrificii umane si materiale pentru faurirea statului national unitar.
Acest proces istoric, desfasurat pe întreg spatiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca si evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei si Munteniei în 1859, proclamarea independentei absolute a tarii de sub dominatia otomana, consfintita pe câmpul de lupta de armata româna în razboiul din 1877-1878, precum si adunarile reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stapânirea straina de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia din 1918. Aceste memorabile momente din 1918 au facut ca jertfa ostasilor români în primul razboi mondial sa nu fi fost zadarnica. Ceea ce la 1600 – prin fapta Viteazului – fusese doar o clipa de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasa realizare a acestui popor. “În aceasta zi – scria Nicolae Iorga – a sosit un ceas pe care-l asteptam de veacuri, pentru care am trait întreaga noastra viata nationala, pentru care am muncit si am scris, am luptat si am gândit. A sosit ceasul în care cerem si noi lumii dreptul de a trai pentru noi, dreptul de a nu da nimanui ca robi rodul ostenelilor noastre”.
Organizati în state separate din punct de vedere politic, amenintati mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, cu parti din teritoriul stramosesc – Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea – anexate de cele trei mari imperii, otoman, habsburgic (din 1867 austro-ungar) si rus, românii si-au pastrat dintotdeauna constiinta ca apartin aceluiasi popor, ca au aceiasi geneza. Aceasta constiinta a unitatii de neam a românilor a fost consolidata de permanentele si multiplele relatii politice, militare, economice si culturale între tarile române de-a lungul întregului ev de mijloc. Secolul al XIX-lea – denumit si “secolul nationalitatilor” – a adus în spatiul românesc o noua realitate, cea a natiunii române, în cadrul careia s-a cristalizat constiinta unitatii nationale, a constiintei destinului comun – trecut, prezent si viitor.
Experienta istorica a relevat cu tarie faptul ca unitatea politica era singura cale de rezistenta în fata presiunilor concentrice covârsitoare ale marilor puteri vecine, ca doar ea putea asigura supravietuirea fiintei etnice romanesti si evolutia nestingherita pe coordonatele progresului. Caracteristica ideologiei generatiei pasoptiste – cea care a pus bazele statului român modern – si a practicii politice românesti a constat în afirmarea permanenta a unei optiuni fundamentale: refacerea unitatii de stat pe pamântul vechii Dacii. În adâncul inimii fiecarui român – scria Nicolae Balcescu – era întiparita credinta ca “mântuirea de orice domnire straina” nu se putea realiza decât “prin unitatea nationala”.
Desavârsirea unitatii nationale a românilor la sfârsitul primei conflagratii mondiale trebuie înteleasa ca o fireasca împlinire ca o necesitate istorica impusa de evolutia statului national si de necesitatea desavârsirii sale si nu ca urmare a efortului militar al României. Nu primul razboi mondial a creat România Mare; el a fost doar ocazia. România a intrat în razboi pentru eliberarea provinciilor asuprite si pentru întregirea tarii, idealul Unirii afirmându-se intens prin eforturi, jertfe si eroism pe câmpurile de lupta din Transilvania si Dobrogea, de pe Valea Jiului si de pe Arges, ca si pe cele de la Marasti, Marasesti, si Oituz. Nu o victorie militara a stat la temelia statului national român, ci actul de vointa al natiunii române. Sacrificiile ei în campania anilor 1916 si 1917 au fost rasplatite de izbânda idealului national, în conditiile prabusirii autocratiei tariste, urmata de instaurarea regimului comunist si a destramarii monarhiei austro-ungare, precum si al afirmarii dreptului popoarelor la autodeterminare pe baza principiului nationalitatilor.
Cei dintâi care au pus în aplicare dreptul la autodeterminare au fost românii dintre Prut si Nistru. Primul pas a fost facut la 21 noiembrie/4 decembrie 1917 când Sfatul Tarii a proclamat “Republica Democratica Moldoveneasca” – urmat de cel din 24 ianuarie/6 februarie 1918 când s-a adoptat declaratia de independenta. Încununarea acestor actiuni s-a împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Tarii de la Chisinau, ales prin vot universal, direct, egal si secret a decis cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldovenesti (Basarabia) “în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunare si Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldave”.
Armata româna care, la începutul anului 1918, intrase în Basarabia nu a exercitat nici un fel de presiune asupra membrilor Sfatului Tarii si n-a instalat un regim de dictatura militara. Ea a fost chemata numai pentru restabilirea ordinii si a linistei, pentru protejarea regimului legal constituit al Republicii Moldovenesti, pentru paza depozitelor militare de alimente si armament românesti – create acolo în timpul refugiului în Moldova – si a cailor de comunicatii. Prezenta militara româneasca a reusit sa împiedice actiunile bolsevicilor, ce urmareau instaurarea puterii sovietice în Basarabia.
Acelasi rol de protectie l-au îndeplinit si trupele române intrate în Bucovina la cererea Consiliului National Român, ca urmare a dezordinilor provocate de retragerea unitatilor militare austriece si a bandelor de ucraineni, împiedicând totodata intentiile Consiliului National Ucrainean de a alipi nordul Bucovinei la Ucraina. Interventia armatei române s-a facut dupa ce Constituanta – adunare din 14/27 octombrie 1918 – a decis “unirea Bucovinei integrale cu celelalte tari românesti într-un stat national independent, în deplina solidaritate cu românii din Transilvania si Ungaria”.
La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunarii Nationale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România, aclamat de o impresionanta adunare populara, încununa celelalte acte de unire de la Chisinau (27 martie/9 aprilie 1918) si Cernauti (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia si Bucovina reveneau în hotarele României. Aceasta Românie, în granitele sale firesti, s-a facut de la sine, peste îndoielile si erorile clasei politice, ajutata ce-i drept si de un nemarginit noroc” – datorat destramarii concomitente a celor doua imperii rus si austro-ungar ce înglobau ambele teritorii românesti, dupa cum scria unul dintre artizanii Unirii ei, generalul Radu R. Rosetti. Adunarile reprezentative si organele lor – Sfatul Tarii, Consiliul National Român din Bucovina, Consiliul National Român Central – prin hotarârile lor liber consimtite au exprimat nazuintele poporului român înfaptuind unirea provinciilor românesti cu patria mama într-un cadru democratic, prin acte de vointa liber exprimata, pe teritoriu românesc, înainte ca pacea sa puna capat formal – prin tratate internationale – primului razboi mondial.
Înfaptuirea statului national a permis natiunii române sa-si puna în valoare energiile, capacitatile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltarii stiintei, învatamântului si culturii. Evoluând în cadrul regimului de democratie parlamentara, România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria unei vieti moderne, aducându-si pe plan international o contributie substantiala la opera de pace si securitate.
“…Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [...]
Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...]
Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional.[...]
O necesitate istorică – naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional
PARADA MILITARĂ DE 1 DECEMBRIE 2011 - ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI - 01.12.2011
Peste 1.300 de militari din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Protectie si Paza vor participa
joi 01.12.2010
, de la ora 11.00, laparada militara
organizata cu ocaziaZilei Nationale a Romaniei
.Tot in Bucuresti va avea loc joi, de la ora 14.00, la Mormantul Ostasului Necunoscut din Parcul Carol I, o ceremonie militara de depunere de coroane si jerbe de flori.
Militarii romani aflati in misiune in teatrele de operatii vor participa si ei la manifestari dedicate Zilei Nationale a Romaniei. De asemenea, drapelul national va fi arborat in toate institutiile militare din tara, iar la bordul navelor maritime si fluviale militare se va ridica Marele Pavoaz.
Militari din garnizoanele din toata tara vor defila pe sub Arcul de Triumf
Comandantul paradei este generalul-maior Ion Palsoiu, loctiitorul sefului Statului Major al Fortelor Terestre. Generalul Palsoiu a fost primul comandant al "Scorpionilor Rosii" (militarii Batalionului 26 Infanterie "Neagoe Basarab") care au participat la misiuni in Irak si Afganistan.
In cadrul paradei, vor defila si militari de la Batalionul 2 Infanterie "Calugareni", Batalionul 30 Vanatori de Munte "Dragoslavele", Batalionul 60 Parasutisti "Baneasa-Otopeni", Brigada 1 Rachete Sol-Aer "General Nicolae Dascalescu" si Batalionul 307 Infanterie Marina,
Pe sub Arcul de Triumf vor trece si studentii Academiei Tehnice Militare, Academiei Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu", Academiei Fortelor Aeriene "Henri Coanda", Academiei Navale "Mircea cel Batran" si elevii Colegiului Militar Liceal "Dimitri Cantemir".
Avioanele MIG 21 Lancer, transportorul Piranha si masinile de lupta Humvee, prezente la parada
La parada organizata de 1 Decembrie
, spectatorii vor putea admira si tehnica militara de care dispune, in prezent, Armata Romana. Astfel, zona va fi survolata de elicoptere IAR 330 Puma Socat de la Baza 90 Transport Aerian, avionul de transport C-130 Hercules, aeronava AN-30 si AN-26, avionul IAR-99 Soim, trei formatii a cate trei avioane MIG 21 Lancer si elicopterul IAR Puma Naval 142.De asemenea,
pe sub Arcul de Triumf
vor trece masinile de lupta Humvee M-1113, autovehiculele blindate URO Vamtac, transportorul de trupe Piranha III C, masina de lupta a infanteriei 84 M "Jderul", transportorul amfibiu blindat B 33 "Zimbrul", tancul TR 85 M1 "Bizonul", sistemul de artilerie LAROM, complexul antiaerian tractat 2 x 35 mm "OERLIKON", complexul antiaerian autopropulsat "Ghepard", autostatiile radio HARRIS sau sistemul de rachete sol-aer cu baza la sol HAWK.Parada
se va incheia cu defilarea detasamentul Regimentului 30 Garda "Mihai Viteazul", in timp ce fondul sonor va fi asigurat de muzica reprezentativa a Ministerului Apararii.Circulatia va fi blocata intre 9.00 si 14.00 in zona Arcului de Triumf
Circulatia masinilor pe 1 decembrie
, in zona adiacenta Arcului de Triumf, se va face dupa cum urmeaza: intre orele 5.00 si 07.00 se vor inchide segmentul central si banda I ale soselei Kiseleff (intre Piata Presei si Arcul de Triumf).Intre orele 09.00 si 15.00 traficul va fi inchis total pe soseaua Kiseleff si strazile adiacente (intre Piata Presei, Arcul de Triumf si Piata Victoriei), strada A.Constantinescu (intre Arcul de Triumf si bulevardul Marasti), bulevardul Maresal Averescu (intre Arcul de Triumf si bulevardul Marasti), bulevardul General Constantin Prezan (intre Arcul de Triumf si Piata Charles de Gaulle).
Intre aceste ore, circulatia va fi restrictionata temporar pe bulevardul Poligrafiei, bulevardul Marasti si strada Arhitect Ion Mincu, informeaza MApN
Postări
