REZULTAT REFERENDUM 2012 - TRAIAN BĂSESCU A FOST DEMIS COMFORM USL

USL susţine că referendumul este valid, iar preşedintele Traian Băsescu este demis, fiind numărate peste 9,2 milioane de voturi.
"Conform numărătorii la ora 23.00, Traian Băsescu este demis", a spus preşedintele PC, Daniel Constantin, duminică seară, după închiderea urnelor.

La rândul său, senatorul PSD Dan Şova a precizat că referenduml este valid, potrivit numărătorii paralele a USL, pragul de validare fiind depăşit în condiţiile în care s-au numărat peste 9,2 milioane de voturi. "Avem numărate până acum peste 9.200.000 de voturi. Am depăşit pragul de 50%, continuăm numărătoarea în orele următoare", a spus Şova.

El a menţionat că, potrivit numărătorii USL, circa 87% din românii care au venit la vot au votat împotriva lui Traian Băsescu.

"Băsescu în 2007 a luat 75%, azi a luat doar 16%. La alegerile din 2009, Băsescu a luat 5 milioane de voturi, azi a luat mai puţin de un milion de voturi. Referendumul va fi valid cu peste 52%. Traian Băsescu va pleca, l-am demis, totul este Ok. de acum încolo", a spus Şova.

CÂINII COMUNITARI ( MAIDANEZII ) SALVAŢI DE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Sute de oameni ajung anual la spital muşcaţi de câinii fără stăpân. Pe de altă parte, imagini îngrozitoare cu maidanezi torturaţi au făcut înconjurul lumii. Curtea Constituţionalăastăzi neconstiituţionalitatea Legii referitoare la câinii comunitari, care prevede că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea face după ce autorităţile locale vor consulta populaţia.
Regizori, compozitori, critici de film, ziarişti, pictori, sportivi, artişti plastici, fotografi, medici şi societatea civilă au cerut neadoptarea acestei legi.

Organizaţiile de protecţie a animalelor au anunţat că au depus la Curtea Constituţională şi la Preşedinţie semnăturile strânse împotriva eutanasierii câinilor comunitari, iar miercuri vor organiza un miting de protest la Palatul Parlamentului, unde este sediul CC.

Sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân a fost făcută în 25 noiembrie, de către 70 de deputaţi PSD şi 54 de deputaţi PNL.
Potrivit sesizării, prevederile Legii de modificare şi completare a OUG 155/2001 încalcă articolul 61 alineatul 2 din Constituţie, întrucât forma în care a fost adoptată în 22 noiembrie de Camera Deputaţilor diferă fundamental de proiectul aprobat la Senat.

Totodată, legea încalcă articolul 115 alineatul 4 din Constituţie, întrucât aceasta este o propunere de completare şi de modificare a unei OUG şi nu are la bază o lege specială de abilitare, astfel că nu este un caz excepţional care ar impune intervenţia Guvernului în adoptarea unei măsuri urgente.

"Gestionarea câinilor fără stăpân nu este o situaţie excepţională, care să necesite măsuri în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Fără a o desconsidera, problema câinilor fără stăpân poate fi gestionată şi rezolvată prin măsuri eficiente de către serviciile comunitare, politici publice coerente şi alocarea unor resurse adecvate", se arată în sesizarea deputaţilor PSD şi PNL trimisă Curţii Constituţionale.

În opinia deputaţilor PSD şi PNL, legea încalcă şi articolul 148 alineatul 2, raportat la articolul 11 alineatul 1 din Constituţie.

Problema eutanasierii şi a condiţiilor în care este dispusă aceasta este principala problemă a legii, consideră semnatarii sesizării.

Aproape 11.000 bucureşteni au fost muşcaţi de câini în 2011

"Eutanasierea este o măsură extremă, care contravine prevederilor referitoare la drepturile animalelor recunoscute de instrumente internaţionale, reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. Legea de gestionare prevede soluţia eutanasierii, care se poate aplica curent, în masă, animalelor fără stăpân, deşi ar fi trebuit să fie aplicată numai în anumite condiţii limitate şi stricte, cu caracter excepţional", potrivit sesizării.

Camera Deputaţilor a adoptat, în 22 noiembrie, Legea privind câinii comunitari, care prevede că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi "cipaţi".

Consiliile locale vor avea obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân şi vor trebui să amenajeze şi să suplimenteze din fonduri proprii în funcţie de necesităţi adăposturile publice pentru câini.

Câinii vor fi ţinuţi în adăposturile înfiinţate de consilii timp de 30 de zile, cu excepţia celor revendicaţi de proprietari. În situaţia în care după expirarea termenului de cazare câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau se poate găsi o soluţie combinată, conform hotărârii consiliilor locale, respectiv ale CGMB, după consultarea populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale respective, se precizează în actul normativ.

LEGEA EDUCAŢIEI 24.11.2010 - GUVERNUL ÎŞI POATE ASUMA RĂSPUNDEREA

Procedura angajării răspunderii pe legea educaţiei poate continua, a decis Curtea Constituţională miercuri.Cele mai importante schimbări ale noului proiect legislativ vizează conducerea universităţilor şi a şcolilor. Dacă, în proiectul iniţial, era stabilit ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în noul proiect instituţiile de învăţământ superior primesc libertatea de a opta între două modele distincte: alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist.

Guvernul ar fi modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli. Astfel că, dacă iniţial li se interzicea să fie membrii de partid, în noul proiect nu li se va permite să deţină funcţii de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice.

O altă modificare se referă la "clanurile universitare". Astfel că rudele până la gradul III nu vor mai putea să deţină funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.

De altfel, noua Lege a Educaţiei prevede ca şcolile în care învaţă puţini elevi să fie comasate. Mai mult decât atât, în actul normativ se recomandă şi universităţilor din România să fuzioneze pentru a deveni mai puternice, inclusiv din punct de vedere financiar.

"Există criterii foarte clare prin care se acordă personalitatea juridică a unei şcoli. Această lege prevede o concentrare a resurselor, o reţea şcolară făcută foarte minuţios şi este vorba de o optimizare a reusurselor în tot ceea ce înseamnă reţeaua şcolară, dar mai există o prevedere cel puţin la fel de importantă în ceea ce priveşte universităţile. Un predecesor al meu, şi mă refer la domnul ministru Marga, spunea un lucru, pe care l-am spus de nenumărate ori public şi cu care sunt de acord: avem prea puţini studenţi şi prea multe universităţi", a precizat joi dimineaţă, după şedinţa de Guvern, ministrul Educaţiei Daniel Funeriu.

Noua lege a Educaţiei mai prevede ca admiterea la liceu să se facă pe bază de protofoliu, cu două probe scrise şi examen optional organizat de fiecare liceu în parte. Legea mai prevede ca evaluarea elevilor să se facă din doi în doi ani, iar profesorii vor fi obligaţi să facă un masterat didactic urmat de stagiu de practică. De asemenea, clasa pregătitoare va trece la învăţământul primar, iar părinţii vor fi nevoiţi să plătească amenzi dacă elevii chiulesc, potrivit noului act normativ.

LEGEA PENSIILOR ESTE CONSTITUŢIONALĂ - C.C.R. - 06.10.2010

Curtea Constituţională a respins, astăzi 06.10.2010, contestaţiile depuse de PSD şi PNL referitoare la Legea pensiilor. Judecătorii au decis, cu cinci voturi "pentru" şi patru "împotrivă", că Legea adoptată luna trecută în Parlament este constituţională. Decizia este definitivă şi general obligatorie.

După verdictul Curţii, Legea pensiilor urmează să ajungă pe masa preşedintelui pentru promulgare. Dacă Traian Băsescu va fi de acord, însă, cu această formă a Legii, PSD a anunţat că îşi menţine decizia de a demara procedurile de suspendare a acestuia din funcţia de şef al statului.

"Astăzi vom trimite din nou o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu prin care îi vom solicita să retrimită Legea în Parlament pentru a fi discutată şi votată cu reepctarea regulilor democratice", a declarat Victor Ponta.

"Dacă preşedintele îşi va pune semnătura pe o lege adoptată în mod fraudulos de Camera Deputaţilor, poziţia PSD e anunţată şi decisă: vom folosi instrumentul politic şi constituţional avut la dispoziţie - procedura de suspendare", a adăugat Ponta, precizând că nu îşi doreşte o criză politică peste cea socială şi economică, dar că nu poate accepta ca legile să fie adoptate în acest mod.

Victor Ponta: PSD îşi menţine poziţia
Victor Ponta a anunţat pe 23 septembrie că va propune începerea acestor proceduri în cazul în care şeful statului va promulga Legea pensiilor, în forma fraudată adoptată de Roberta Anastase. Liderii partidelor de Opoziţie au anunţat apoi că vor susţine acest demers, în timp ce reprezentanţii partidelor aflate la Putere au spus că acesta nu va avea succes şi că nu îşi are rostul în momentul de faţă.

Liderii pensionarilor, indignaţi de decizia Curţii

Reacţiile liderilor sindicali la verdictul dat miercuri de CCR nu au întârziat să apară. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Pensionarilor, Viorel Copil
, s-a declarat indignat de această decizie şi susţine că există posibilitatea unor reacţii mai drastice din partea pensionarilor decât cele luate până acum.

"Sunt de-a dreptul indignat de decizia Curţii Constituţionale. (...) În textul ei, este de-a dreptul anti-naţională. Cel puţin cu această categorie. Pe pensionarii de astăzi îi aruncă direct în braţele deznădejdii, în braţele foamei. Nu înţeleg cum au judecat", a declarat liderul sindical.

Viorel Copil, despre verdictul CCR

La rândul său, Preda Nedelcu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Pensionarilor, a declarat că este surprins de această decizie a Curţii, care îi dezavantajează pe pensionari, urmând să-i ceară preşedintelui să nu promulge această lege.

"Aflu cu stupoare de această decizie a Curţii Constituţionale. Trebuie să luăm o decizie, ce vom face în această situaţie", a declarat Nedelcu.

Preda Nedelcu, despre verdictul CCR

Curtea Constituţională a luat în discuţie la sfârşitul lunii septembrie contestaţiile depuse de PNL şi PSD privind Legea pensiilor, dar unii magistraţi au cerut mai mult timp pentru a studia documentele depuse.

Liberalii şi social-democraţii au acuzat că votul dat asupra Legii pensiilor în Camera Deputaţilor a fost fraudat. Pe 15 septembrie, deputaţii liberali şi cei social-democraţi au părăsit plenul. Cu toate acestea, Roberta Anastase şi Sever Voinescu au ţinut votul, iar Legea pensiilor a trecut cu 170 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 3 abţineri deşi în sală nu erau mai mult de 80 de parlamentari.

În contestaţiile depuse, PNL şi PSD au mai reclamat faptul că Legea încalcă dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent şi principiul neretroactivităţii.

LEGEA PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CCR PROMULGATĂ DE BĂSESCU - PREŞEDINTELE NU MAI POATE FI SUSPENDAT - 29.09.2010

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, luni, Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Această lege permite Curţii să se pronunţe asupra constituţionalităţii deciziilor luate de Parlament, înainte ca acestea să devină oficiale.

În acelaşi timp, legea îngreunează considerabil o posibilă suspendare a lui Traian Băsescu, întrucât o decizie luată în Parlament nu va putea fi adoptată de acum încolo fără aprobarea Curţii Constituţionale.

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că, dacă preşedintele Traian Băsescu va promulga Legea pensiilor în forma fraudată adoptată de Roberta Anastase, va demara procedura de suspendare a şefului statului din această funcţie.

Liderii partidelor de Opoziţie au anunţat că vor susţine acest demers, iar reprezentanţii partidelor aflate la Putere susţin că acţiunea nu va avea succes şi că nu îşi are rostul în această perioadă.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ AMÂNĂ DECIZIA PRIVIND LEGEA PENSIILOR - 29.09.2010

Judecătorii Curţii Constituţionale au amânat cu o săptămână verdictul pentru Legea Pensiilor, acesta urmând să fie anunţat miercurea viitoare la ora 9.00. Potrivit contestaţiilor depuse de PNL şi PSD+PC, votul din Camera Deputaţilor a fost fraudat şi nu au fost respectate procedurile.

Atât liberalii cât şi social-democraţii au contestat modul în care a fost votată Legea Pensiilor, în urmă cu două săptămâni. Imaginile din Camera Deputaţilor au arătat foarte clar că în sală nu se aflau mai mult de 80 de parlamentari dar Roberta Anastase a numărat mult mai multe voturi.

Opoziţia a acuzat de fraudarea votului. Contestaţia depusă de PNL mai susţine că actul normativ încalcă principiul neretroactivităţii legii sau dreptul la trai decent şi la pensie. Totodată, liberalii reclamă aplicarea greşită a articolului din Constituţie referitor la egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi.

Şi PSD a contestat legea pe motiv că încalcă mai multe articole ale Constituţiei, printre care printre care garantarea dreptului la proprietate.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii prevede:

•- punctul de pensie nu creşte la 45%
•-vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi
•- punctul de pensie rămâne la 732,5 lei
Dacă judecătorii Curţii Constituţionale constată că nu s-au respectat procedurile parlamentare, atunci ar urma să se repete votul în Camera Deputaţilor. Dacă se constată necostituţionalitatea unor articole din lege atunci acestea trebuie rediscutate şi modificate.

LEGEA PENSIILOR " LA MÂNA " CCR -29.09.2010

Zi importantă pentru soarta pensiilor. Judecătorii Curţii Constituţionale analizează, începând cu ora 10.30, contestaţiile depuse de PNL şi PSD privind votul din Camera Deputaţilor. Opoziţia acuză că votul din Cameră a fost fraudat şi că nu au fost respectate procedurile. Dacă magistraţii resping contestaţiile, actul normativ va ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare.

Atât liberalii cât şi social-democraţii au contestat modul în care a fost votată Legea Pensiilor, în urmă cu două săptămâni. Imaginile din Camera Deputaţilor au arătat foarte clar că în sală nu se aflau mai mult de 80 de parlamentari dar Roberta Anastase a numărat mult mai multe voturi.

Opoziţia a acuzat de fraudarea votului. Contestaţia depusă de PNL mai susţine că actul normativ încalcă principiul neretroactivităţii legii sau dreptul la trai decent şi la pensie. Totodată, liberalii reclamă aplicarea greşită a articolului din Constituţie referitor la egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi.

Şi PSD a contestat legea pe motiv că încalcă mai multe articole ale Constituţiei, printre care printre care garantarea dreptului la proprietate.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii prevede:

•- punctul de pensie nu creşte la 45%
•-vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi
•- punctul de pensie rămâne la 732,5 lei
Dacă judecătorii Curţii Constituţionale constată că nu s-au respectat procedurile parlamentare, atunci ar urma să se repete votul în Camera Deputaţilor. Dacă se constată necostituţionalitatea unor articole
din lege atunci acestea trebuie rediscutate şi modificate.

LEGEA PENSIILOR ŞI DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE - 29.09.2010

Zi importantă pentru soarta pensiilor. Judecătorii Curţii Constituţionale analizează, începând cu ora 10.30, contestaţiile depuse de PNL şi PSD privind votul din Camera Deputaţilor. Opoziţia acuză că votul din Cameră a fost fraudat şi că nu au fost respectate procedurile. Dacă magistraţii resping contestaţiile, actul normativ va ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare.

Atât liberalii cât şi social-democraţii au contestat modul în care a fost votată Legea Pensiilor, în urmă cu două săptămâni. Imaginile din Camera Deputaţilor au arătat foarte clar că în sală nu se aflau mai mult de 80 de parlamentari dar Roberta Anastase a numărat mult mai multe voturi.

Opoziţia a acuzat de fraudarea votului. Contestaţia depusă de PNL mai susţine că actul normativ încalcă principiul neretroactivităţii legii sau dreptul la trai decent şi la pensie. Totodată, liberalii reclamă aplicarea greşită a articolului din Constituţie referitor la egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi.

Şi PSD a contestat legea pe motiv că încalcă mai multe articole ale Constituţiei, printre care printre care garantarea dreptului la proprietate.

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii prevede:

•- punctul de pensie nu creşte la 45%
•-vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi
•- punctul de pensie rămâne la 732,5 lei
Dacă judecătorii Curţii Constituţionale constată că nu s-au respectat procedurile parlamentare, atunci ar urma să se repete votul în Camera Deputaţilor. Dacă se constată necostituţionalitatea unor articole
din lege atunci acestea trebuie rediscutate şi modificate.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ - TĂIEREA SALARIILOR ŞI PENSIILOR 24.06.2010

Tăierea salariilor şi pensiilor stă în mana judecătorilor de la Curtea Constituţională. Judecătorii CCR au încheiat şedinţa în care au fost analizate cele cinci contestaţii trimise de Înalta Curte, PNL şi PSD, privind neconstituţionaliatea reducerii pensiilor şi a salariilor, dar şi a pensiilor speciale.

Comunicatul PNL privind sesizarea CCR
Românii află astăzi dacă salariile şi pensiile rămân tăiate aşa cum au anunţat preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Curtea Constituţională decide dacă admite cele cinci contestaţii privind legile austerităţii. Parlamentarii PSD au depus la Curtea Constituţională o sesizare privind neconstituţionalitatea legii prin care sunt reduse salariile şi pensiile şi asupra căreia Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea. De asemenea social-democraţii au contestat la CCR şi legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la neconstituţionalitatea Legilor de austeritate asumate de Guvern, care vizează reducerea pensiilor şi salarilor, dar şi a pensiilor speciale. Astfel, ÎCCJ a depus două sesizări la Curtea Constituţională.

PNL a depus o contentaţie pe lege privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, mai exact pe legea care prevede tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15 procente.

UPDATE Şedinţa CCR a început la ora 9,00. În jurul orei 14,50 s-a întrerupt pentru câteva minute, iar în jurul orei 15,00 judecătorii s-au întors în sală.



Argumentele PSD

Instituirea unui nou impozit

"Reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor echivalează practic cu instituirea unui nou impozit, care va constitui venit la bugetul de stat. Noul impozit aplicat veniturilor obţinute de bugetari din salarii şi de pensionari din pensii excede sferei impozitelor reglementate expres de Codul fiscal”, susţine PSD, considerând că Legea Guvernului instituie un paralelism legislativ, fapt interzis prin Constituţie în chiar primul său articol.

Pe de altă parte, potrivit art. 2 din Codul fiscal: „Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi; e) impozitul pe reprezentanţe; f) taxa pe valoarea adăugată; g) accizele; h) impozitele şi taxele locale.”

Având în vedere faptul că în sistemul nostru constituţional – art. 139 alin. (1) din Constituţia Romaniei – impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, rezultă că enumerarea cuprinsă în art. 2 din Codul fiscal este limitativă, orice alt impozit sau taxă datorate acestor bugete neputând fi stabilite decât prin lege.

Discriminare între bugetari şi angajaţii de la privat

Mai mult, tăierea salariilor bugetarilor este discriminatorie, susţin social-democraţii. “În condiţiile în care, sub diverse denumiri, salariatul din sistemul bugetar, trebuie să plătească bugetului de stat 41% din venitul său lunar (16% impozit + 25% adăugat de proiectul de lege), în timp ce toţi ceilalţi salariaţi plătesc doar o cotă de 16% din salariu, proiectul de lege instituie o situaţie discriminatorie şi împovărătoare pentru salariaţii din domeniul bugetar, care ajung astfel să plătească o sumă aproape dublă faţă de ceilalţi cetăţeni ai României care sunt angajaţi în muncă, bugetului de stat şi bugetelor speciale. Stabilirea obligaţiei de virare la bugetul statului a 25% din salariu. în plus pentru salariaţii din sistemul bugetar faţă de ceilalţi angajaţi din România, încalcă dreptul de proprietate (art. 44 din Constituţie), principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii (art. 16 din Constituţie) şi obligaţia statului de a repartiza echitabil sarcinile fiscale pentru toţi cetăţenii tării [art. 56 alin. (2) din Constituţie.

Încălcarea dreptului la un trai decent

Legea Guvernului nu se fundamentează pe niciun studiu de impact, susţin social-democraţii, care îşi continuă demonstraţia în faţa Curţii, cu un nou articol încălcat. Cel referitor la traiul decent: “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. Reducerea drepturilor salariale şi de natură salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială plasează persoanele care au calitatea de salariaţi bugetari şi de beneficiari ai prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială într-o situaţie defavorabilă, situată sub limita inferioară a subzistenţei, spun pesediştii.

Nu sunt singurele efecte ale tăierii pensiilor şi salariilor: „Dispariţia unui sfert din venitul unui salariat bugetar reprezintă în cele mai multe cazuri suma de bani necesară tocmai pentru hrană şi îmbrăcăminte. Exemplificând la nivelul unui salariu de 800 lei, care va fi de doar 600 lei, în condiţiile în care se scad cheltuielile inerente simplului fapt de a locui undeva (costul apei, energiei electrice, agentului termic, gazului), la care se adaugă costul transportului către locul de muncă, atunci suma alocată hranei şi hainelor se reduce la una de grea supravieţuire. Evident că, în acest context, celelalte drepturi: la educaţie, la cultură, la ocrotirea sănătăţii etc, vor fi imposibil de exercitat. În plus, în condiţiile în care este considerabil gradul de îndatorare la bănci al acestor salariaţi sau pensionari, cărora li se va diminua cu un sfert venitul, iar astfel se vor afla în imposibilitatea de a-şi achita ratele la credite, este previzibilă o avalanşă de executari silite la preţurile reduse ale pieţii imobiliare, a caselor acestora, astfel că, foarte curând, mulţi dintre cei vizaţi de lege, de care depind şi membrii familiilor lor, vor deveni cazuri ce vor necesita protecţie socială- ce va trebui acordată de către stat.”

Guvernul calcă în picioare dreptul la proprietate

Reducerea semnificativă a drepturilor salariale si de natura salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială – elemente de patrimoniu aflate în proprietatea acestora – constituie o ingerinţă, care afectează dreptul de proprietate în substanţa sa, adică ar încalcă art. 44 din Legea Fundamentală.

Îngrădirea dreptului la muncă, salariu, pensie

„Actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce drepturile salariale şi de natură salarială – componente ale dreptului la muncă - , precum şi dreptul la prestaţii de asigurări sociale şi de asistenţă socială constituie drepturi garantate de prevederile art. 41 din Constituţie şi de cele ale art. 47 alin. (2) teza I din aceeaşi Lege fundamentală”, afirmă documentul.

Restrângerea unor drepturi – un argument fals

Invocarea art. 53 din Constituţie de către Guvern pentru tăierea salariilor şi pensiilor nu se justifică într-o societate democratică, susţin pesediştii: “Dincolo de faptul că afectarea drepturilor salariale şi de natură salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială nu se realizează în mod nediscriminatoriu, apare ca evident faptul că ea nu se justifică într-o societate democratică, de vreme ce nu este dispusă cu titlu temporar (până la depăşirea aşa-ziselor dificultăţi economice ale statului), ci cu titlu definitiv.”

PNL reclamă aceleaşi lucruri

Viceliderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu, a anunţat că liberalii au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, mai exact legea care prevede tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15 procente.

Liberalii invocă şi ei cam aceleaşi articole din Constituţie ca şi PSD: încălcarea art. 44 din Constituţia României, referitor la “dreptul de proprietate privată”, potrivit căruia acesta, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Acelaşi articol stipulează faptul că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Amintesc şi faptul că guvernul are obligaţia constituţională de a ocroti şi garanta drepturile salariale”, susţine Gorghiu.

Urmează alte articole: „încălcarea art. 47 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie - dreptul la trai decent şi la pensie, statul fiind obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Ori în situaţia în care măsurile cuprinse în actul normativ al Guvernului ar ajunge să fie puse în practică, nivelul de trai al persoanelor care primesc salarii şi pensii ar fi drastic afectat; - invocarea abuzivă a art. 53 din Constituţie - „interzicerea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi” - pentru motivarea prevederilor legislative din acest act normativ. Restrângerea unor drepturi contravine însuşi conceptului de siguranţă naţională prevăzut de art. 1 din Legea nr. 51/1991, care, definind această noţiune, fixează una dintre componentele sale: asigurarea unui climat de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor cetăţenilor, nu îngrădirea acestora”.

De asemenea liberalii spun că „Legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar încalcă jurisprudenţa CEDO, dar şi art. 11 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. În acelaşi timp, prevederile referitoare la restrângerea drepturilor salariale contravin şi art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Un alt aspect ignorat în tot acest timp este acela că Guvernul României nu a respectat cerinţa impusă de art. 15 pct. 3 din Convenţie, în sensul că nu a informat secretarul general al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat şi, cu atât mai puţin, cu privire la data la care măsurile încetează să mai fie în vigoare.