Ex4Me

Totalul afișărilor de pagină

ADSENSE

GOOGLE CĂUTARE PERSONALIZATĂ

căutare personalizată
Se afișează postările cu eticheta PNL. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta PNL. Afișați toate postările

24 iun. 2010

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ - TĂIEREA SALARIILOR ŞI PENSIILOR 24.06.2010


Tăierea salariilor şi pensiilor stă în mana judecătorilor de la Curtea Constituţională. Judecătorii CCR au încheiat şedinţa în care au fost analizate cele cinci contestaţii trimise de Înalta Curte, PNL şi PSD, privind neconstituţionaliatea reducerii pensiilor şi a salariilor, dar şi a pensiilor speciale.

Comunicatul PNL privind sesizarea CCR
Românii află astăzi dacă salariile şi pensiile rămân tăiate aşa cum au anunţat preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Curtea Constituţională decide dacă admite cele cinci contestaţii privind legile austerităţii. Parlamentarii PSD au depus la Curtea Constituţională o sesizare privind neconstituţionalitatea legii prin care sunt reduse salariile şi pensiile şi asupra căreia Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea. De asemenea social-democraţii au contestat la CCR şi legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la neconstituţionalitatea Legilor de austeritate asumate de Guvern, care vizează reducerea pensiilor şi salarilor, dar şi a pensiilor speciale. Astfel, ÎCCJ a depus două sesizări la Curtea Constituţională.

PNL a depus o contentaţie pe lege privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, mai exact pe legea care prevede tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15 procente.

UPDATE Şedinţa CCR a început la ora 9,00. În jurul orei 14,50 s-a întrerupt pentru câteva minute, iar în jurul orei 15,00 judecătorii s-au întors în sală.



Argumentele PSD

Instituirea unui nou impozit

"Reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor echivalează practic cu instituirea unui nou impozit, care va constitui venit la bugetul de stat. Noul impozit aplicat veniturilor obţinute de bugetari din salarii şi de pensionari din pensii excede sferei impozitelor reglementate expres de Codul fiscal”, susţine PSD, considerând că Legea Guvernului instituie un paralelism legislativ, fapt interzis prin Constituţie în chiar primul său articol.

Pe de altă parte, potrivit art. 2 din Codul fiscal: „Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi; e) impozitul pe reprezentanţe; f) taxa pe valoarea adăugată; g) accizele; h) impozitele şi taxele locale.”

Având în vedere faptul că în sistemul nostru constituţional – art. 139 alin. (1) din Constituţia Romaniei – impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, rezultă că enumerarea cuprinsă în art. 2 din Codul fiscal este limitativă, orice alt impozit sau taxă datorate acestor bugete neputând fi stabilite decât prin lege.

Discriminare între bugetari şi angajaţii de la privat

Mai mult, tăierea salariilor bugetarilor este discriminatorie, susţin social-democraţii. “În condiţiile în care, sub diverse denumiri, salariatul din sistemul bugetar, trebuie să plătească bugetului de stat 41% din venitul său lunar (16% impozit + 25% adăugat de proiectul de lege), în timp ce toţi ceilalţi salariaţi plătesc doar o cotă de 16% din salariu, proiectul de lege instituie o situaţie discriminatorie şi împovărătoare pentru salariaţii din domeniul bugetar, care ajung astfel să plătească o sumă aproape dublă faţă de ceilalţi cetăţeni ai României care sunt angajaţi în muncă, bugetului de stat şi bugetelor speciale. Stabilirea obligaţiei de virare la bugetul statului a 25% din salariu. în plus pentru salariaţii din sistemul bugetar faţă de ceilalţi angajaţi din România, încalcă dreptul de proprietate (art. 44 din Constituţie), principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii (art. 16 din Constituţie) şi obligaţia statului de a repartiza echitabil sarcinile fiscale pentru toţi cetăţenii tării [art. 56 alin. (2) din Constituţie.

Încălcarea dreptului la un trai decent

Legea Guvernului nu se fundamentează pe niciun studiu de impact, susţin social-democraţii, care îşi continuă demonstraţia în faţa Curţii, cu un nou articol încălcat. Cel referitor la traiul decent: “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”. Reducerea drepturilor salariale şi de natură salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială plasează persoanele care au calitatea de salariaţi bugetari şi de beneficiari ai prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială într-o situaţie defavorabilă, situată sub limita inferioară a subzistenţei, spun pesediştii.

Nu sunt singurele efecte ale tăierii pensiilor şi salariilor: „Dispariţia unui sfert din venitul unui salariat bugetar reprezintă în cele mai multe cazuri suma de bani necesară tocmai pentru hrană şi îmbrăcăminte. Exemplificând la nivelul unui salariu de 800 lei, care va fi de doar 600 lei, în condiţiile în care se scad cheltuielile inerente simplului fapt de a locui undeva (costul apei, energiei electrice, agentului termic, gazului), la care se adaugă costul transportului către locul de muncă, atunci suma alocată hranei şi hainelor se reduce la una de grea supravieţuire. Evident că, în acest context, celelalte drepturi: la educaţie, la cultură, la ocrotirea sănătăţii etc, vor fi imposibil de exercitat. În plus, în condiţiile în care este considerabil gradul de îndatorare la bănci al acestor salariaţi sau pensionari, cărora li se va diminua cu un sfert venitul, iar astfel se vor afla în imposibilitatea de a-şi achita ratele la credite, este previzibilă o avalanşă de executari silite la preţurile reduse ale pieţii imobiliare, a caselor acestora, astfel că, foarte curând, mulţi dintre cei vizaţi de lege, de care depind şi membrii familiilor lor, vor deveni cazuri ce vor necesita protecţie socială- ce va trebui acordată de către stat.”

Guvernul calcă în picioare dreptul la proprietate

Reducerea semnificativă a drepturilor salariale si de natura salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială – elemente de patrimoniu aflate în proprietatea acestora – constituie o ingerinţă, care afectează dreptul de proprietate în substanţa sa, adică ar încalcă art. 44 din Legea Fundamentală.

Îngrădirea dreptului la muncă, salariu, pensie

„Actul normativ criticat nu poate desfiinţa un drept câştigat, de vreme ce drepturile salariale şi de natură salarială – componente ale dreptului la muncă - , precum şi dreptul la prestaţii de asigurări sociale şi de asistenţă socială constituie drepturi garantate de prevederile art. 41 din Constituţie şi de cele ale art. 47 alin. (2) teza I din aceeaşi Lege fundamentală”, afirmă documentul.

Restrângerea unor drepturi – un argument fals

Invocarea art. 53 din Constituţie de către Guvern pentru tăierea salariilor şi pensiilor nu se justifică într-o societate democratică, susţin pesediştii: “Dincolo de faptul că afectarea drepturilor salariale şi de natură salarială, precum şi a prestaţiilor de asigurări sociale şi de asistenţă socială nu se realizează în mod nediscriminatoriu, apare ca evident faptul că ea nu se justifică într-o societate democratică, de vreme ce nu este dispusă cu titlu temporar (până la depăşirea aşa-ziselor dificultăţi economice ale statului), ci cu titlu definitiv.”

PNL reclamă aceleaşi lucruri

Viceliderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor, Eugen Nicolăescu, a anunţat că liberalii au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, mai exact legea care prevede tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15 procente.

Liberalii invocă şi ei cam aceleaşi articole din Constituţie ca şi PSD: încălcarea art. 44 din Constituţia României, referitor la “dreptul de proprietate privată”, potrivit căruia acesta, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Acelaşi articol stipulează faptul că nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Amintesc şi faptul că guvernul are obligaţia constituţională de a ocroti şi garanta drepturile salariale”, susţine Gorghiu.

Urmează alte articole: „încălcarea art. 47 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie - dreptul la trai decent şi la pensie, statul fiind obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Ori în situaţia în care măsurile cuprinse în actul normativ al Guvernului ar ajunge să fie puse în practică, nivelul de trai al persoanelor care primesc salarii şi pensii ar fi drastic afectat; - invocarea abuzivă a art. 53 din Constituţie - „interzicerea restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi” - pentru motivarea prevederilor legislative din acest act normativ. Restrângerea unor drepturi contravine însuşi conceptului de siguranţă naţională prevăzut de art. 1 din Legea nr. 51/1991, care, definind această noţiune, fixează una dintre componentele sale: asigurarea unui climat de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor cetăţenilor, nu îngrădirea acestora”.

De asemenea liberalii spun că „Legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar încalcă jurisprudenţa CEDO, dar şi art. 11 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern. În acelaşi timp, prevederile referitoare la restrângerea drepturilor salariale contravin şi art. 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Un alt aspect ignorat în tot acest timp este acela că Guvernul României nu a respectat cerinţa impusă de art. 15 pct. 3 din Convenţie, în sensul că nu a informat secretarul general al Consiliului Europei cu privire la măsurile luate şi la motivele care le-au determinat şi, cu atât mai puţin, cu privire la data la care măsurile încetează să mai fie în vigoare.

31 mai 2010

PSD CERE ORGANIZAREA UNUI REFERENDUM PE MĂSURILE ANTICRIZĂ - 31.05.2010



Moţiune de cenzură şi organizarea unui referendum pentru a consulta populaţia în legătură cu tăierile salariale şi de pensii conţinute de măsurile guvernamentale de austeritate sunt căile de atac pe care PSD a decis luni să le folosească pentru a contracara implementarea pachetului de legi pe care Executivul îşi va asuma răspunderea în parlament. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat, luni, după şedinţa BPN al partidului, că social-democraţii îi vor solicita preşedintelui Traian Băsescu organizarea unui referendum consultativ asupra măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare avansate de Guvern.

"Vom întocmi exact toate temele unui posibil referendum, în care poporul român să decidă dacă soluţiile propuse de Guvern sunt cele bune sau soluţii alternative, propuse fie de opoziţie, fie de orice alte structuri sociale sau economice", a explicat liderul social-democrat.

Conducerea PSD a analizat deja o schiţă a scrisorii care va fi remisă Cotroceniului cel mai probabil marţi.

"Dacă preşedintele va refuza să se întoarcă la votul popular, va fi poate ultima dovadă că preşedintele ţării acţionează împotriva mandatului pe care l-a primit anul trecut, când a promis celor care l-au votat cu totul alte măsuri decât cele propuse astăzi", a subliniat Ponta.

Totodată, Ponta a arătat că PSD are pregătită moţiunea de cenzură pentru a încerca cădearea guvernului Boc şi blocarea celor două legi de austeritate, considerate "inacceptabile". El a trimis semnale împăciuitoare liberalilor, sugerând că nu vor mai avea motive de nemulţumire faţă de conţinutul acestui document.

"Nu va fi nicio problemă din partea noastră să votăm orice fel de proiect sau moţiune ale lor, nici din partea lor să voteze moţiunea noastră de cenzură. Scopul comun al partidelor de opoziţie este căderea Guvernului Boc şi blocarea acestor măsuri. Orice alte discuţii apărute în această perioadă sunt parazitare şi au fost făcute tocmai în scopul de a spriijini Guvernul actual şi de a arăta disesiunea care în realitate nu există în opoziţie", a subliniat Ponta.

Ponta a precizat că textul moţiunii de cenzură nu va conţine şi semnături ale parlamentarilor PNL, dar nici referiri la măsurile anticriză alternative ale PSD sau PNL.

"Nu este cazul să avem niciun program de guvernare, la program de guvernare se ajunge prin alegeri, nu prin moţiune de cenzură", a mai explicat preşedintele PSD.

7 mar. 2010

CRIN ANTONESCU REALES CA PREŞEDINTE AL PNL CU 986 VOTURI


Crin Antonescu a fost reales în funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal. El l-a întrecut detaşat pe principalul său contracandidat, Ludovic Orban.

Astfel, Crin Antonescu a obţinut 986 voturi iar Ludovic Orban, 357. A crescut numărul voturilor anulate la 37. Viorel Cataramă s-a retras din cursă. Iată cum s-au desfăşurat alegerile pentru funcţia de preşedinte al PNL.

Ora 17.25

S-au renumărat voturile pentru o recalibrare. Crin Antonescu a obţinut 986 de voturi, iar Ludovic Orban, 357. A crescut numărul voturilor anulate.

CRIN ANTONESCU, REALES ÎN FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL PNL


Ora 16.55

Crin Antonescu a fost reales în funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Liberal. După numărarea tuturor voturilor, Crin Antonescu a obţinut 1114 voturi, Ludovic Orban, 357, iar 16 voturi au fost anulate.

Ora 16.42

După 500 de voturi numărate (o treime din totalul voturilor), 400 merg la Crin Antonescu, iar 100 la Ludovic Orban.

Ora 16.40

Cele patru urne au fost transportate în vederea numărării voturilor.

Ora 16.05

S-a încheiat procedura de vot şi a început numărarea lor. Au fost închise o parte din cele patru urne de vot. A mai rămas deschisă o urnă pentru cei intârziaţi.

Ora 14.20

Liberalii au început să voteze pentru alegerea preşedintelui PNL, după ce o parte dintre invitaţii care urmau să ia cuvântul au renunţat, la propunerea lui Crin Antonescu. Tot pentru ca votul să meargă mai repede, şi pentru ca unii delegaţi să poată pleca spre casele lor, s-a hotărât să voteze primii membrii delegaţiilor din judeţele mai îndepărtate ale ţării, precum Oradea sau Botoşaniul. Potrivit organizatorilor, votul ar trebui să dureze aproximativ 3 ore, iar numărătoarea între o oră jumătate şi două ore.

Ora 13.30

Ludovic Orban şi-a prezentat echipa şi a avut un cuvânt de laudă pentru fiecare persoană înscrisă pe lista sa. Prim-vice preşedintele PNL a subliniat şi faptul că pe lista sa se regăsesc de fapt toţi oamenii d evaloare din PNL, în frunte cu crin Antonescu.

"Pe lista mea nu se află numai aceşti colegi, se află toţi candidaţii de pe lista domnului Crin Antonescu, se află oameni de valoare care azi, pentru că nu accepta ideea sistemului de listă, nu candidează pe nicio listă. Ma refer la Tăriceanu, la Meleşcanu, la Renate Webber, la Adriana Săftoiu" a spus Orban.

Orban a vorbit despre priorităţile PNL şi despre faptul că obiectivele trebuie stabilite pentru câteva luni, nu cu 3, 4, 5 ani în avans. El a arătat, că în cazul în care va fi ales va respecta opinia colegilor de partid, chiar dacă va fi un preşedinte ferm.

Dacă mă veţi alege, voi fi un preşedinte puternic, dar nu slăbind puterea altor lideri ai PNL. Voi fi un preşedinte puternic cu adversarii politici, nu cu membrii de partid" a spus el.


Ora 12.05

Crin Antonescu şi-a depus mandatul de preşedinte al PNL, conform statutului partidului, şi alegrile în PNL au intrat în linie dreaptă. Congresul ordinar al PNL va fi condus din acest moment de Mircea Ionescu Quintus, preşedinte de onoare al PNL.

Antonescu şi-a început discursul în care prezintă moţiunea "PNL, prin noi înşine", făcând referire la doctrina liberală din perioada interbelică.

În discursul său, Antonescu a arătat că partidul liberal are două alternative: aceea de a intra la guvernare alături de PDL şi aceea de a deveni dintrţun partid mare, unul major. Capitalul voturilor obţinute la sfârşitul anului 2009 trebuie folosit, este de părere Antonescu, pentru a nu rămâne un partid de rangul doi.

"Revoluţia bunului simţ trebuie să aibă loc, chiar dacă nu am câştigat alegerile prezidenţiale. Putem câştiga cu condiţia să credem noi înşine, până la capăt, în valorile şi şansele unei noi politici în România" a spus Antonescu.

Liderul liberal a vorbit şi despre sistemul politic viciat din România şi despre o pseudo-democraţie, în care valorile partidelor s-au estompat iar societatea civilă a fost marginalizată.

11 feb. 2008

PNL PROPUNE PE TEODOR MELESCANU LA JUSTITIE SI PE RADU STROE LA APARARE


În cadrul şedinţei liderilor PNL de stazi a fost adoptată, ca modalitate de ieşire din criză, propunerea lui Teodor Meleşcanu la şefia ministerului Justiţiei. Surse liberale au declarat că pentru portofoliul Apărării, propunerea PNL este senatorul Radu Stroe. Nominalizarea pentru funcţia de minstru al Justiţiei a lui Teodor Meleşcanu, în prezent ministru al Apărării, a fost adoptată prin vot secret. Această soluţie vine în urma deciziei Curţii Constituţionale de a-i da dreptate preşedintelui Traian Băsescu în cazul Norica Nicolai. Surse liberale au declarat că pentru portofoliul Apărării, propunerea PNL este senatorul Radu Stroe.

9 feb. 2008

TENSIUNI IN INTERIORUL PNL DIN CAUZA SITUATIEI DE LA JUSTITIE


Situaţia incertă de la Ministerul Justiţiei a reuşit să creeze tensiuni şi în interiorul PNL. Unii dintre liderii liberali, printre care Puiu Haşotti, încep să caute şi alte variante pentru portofoliul Justiţiei, în timp ce alţii, cum ar fi Ludovic Orban, sunt hotărâţi să o susţină pe Norica Nicolai până la capăt.
Este pentru prima oară de la declanşarea scandalului de la Ministerul Justiţiei când un lider PNL recunoaşte că se caută şi alte persoane pentru funcţia de ministru pe acest domeniu. Semnalele vin de la vicepreşedintele PNL Puiu Haşotti despre care se ştie că este un apropiat al premierului Tăriceanu.
În apărarea Noricăi a sărit, ca şi în zilele anterioare, Ludovic Orban. Acesta refuză categoric ideea unei alte propuneri pentru Ministerul Justiţiei, opinie împărtăşită public şi de un alt vicepreşedinte, Crin Antonescu. Conducerea PNL va decide luni cum va soluţiona problema de la Ministerul Justiţiei.
În caz de restructurare, noii miniştri vor fi supuşi validării Parlamentului, iar preşedintele Traian Băsescu nu va avea altceva de făcut decât să se supună votului senatorilor şi deputaţilor, indiferent dacă îi vor conveni sau nu ministeriabilii desemnaţi. Dacă PNL va apela la varianta "simplă" a desemnării altei persoane pentru Justiţie, atunci se va merge direct la Palatul Cotro